Poezii despre cenușă
1639 de poezii despre cenușă.
* * *
chipuri de fum
baloane de săpun
rămânem scrum
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Așa cum...
Cum lumânarea arde-n pomul de Crăciun,
Așa și eu mă ard și mă fac scrum.
Cum zilele de iarnă se trec în supărări,
Așa și scrumul negru se pierde-n patru zări.
poezie de Mihail Mataringa (12 octombrie 2009)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Haiku
țigara stinsă -
scrum în toată mașina
după furtună
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stă în codru fără slavă
Stă în codru fără slavă
mare pasăre bolnavă.
Naltă stă sub cerul mic
și n-o vindecă nimic,
numai rouă dac-ar bea
cu cenușă, scrum de stea.
Se tot uită-n sus bolnavă
la cea stea peste dumbravă.
poezie celebră de Lucian Blaga din La cumpăna apelor (1930)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În bezna nopții fără stele,
Eu simt cum prinsă-n umbre reci
Cenușa visurilor mele
Își doarme somnul ei de veci...
catren de Octavian Goga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
DIAMANTUL
Diamantul?
Iluzie optică
disimulată,
cenușă pietrificată.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cortină de vid
Măștile sunt precum
stelele moarte
lăsându-ne
scrum de întuneric
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uși
Cu cheia, care-mi tremură în mână,
pe când erai
puteam să deschid orișice ușă.
Acum ușa ta îmi spune: stai!
și celelalte sunt de cenușă.
poezie celebră de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aruncă tristețea!
Vioara ta plânge. Arunc-o acum,
iar notele triste prefă-le în scrum!
Aruncă și floarea de "Nu-mă-uita"
și vino, cu totul, în inima mea!
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintiri
Un copac străveziu
rămâne o vreme
în locul celui căzut
în cenușă
visează uscate seve
râul
doar în albia sa
va plânge.
poezie de Valeriu Butulescu din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre cenușă? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre cenușă, adresa este: