Poezii despre obstacole și suflet, pagina 6
Desprinși de lumea efemeră
Total desprinși de lumea efemeră
Cu-avânt călătorim spre-o altă emisferă
Dăm la o parte piedici plantate pe cărare
De slujitori ce vin din densa-ntunecare.
Călăuziți de Raza cea sfântă a-nvierii
Știm că ajungem în Țara Primăverii
Alături de drumeții ce poartă-n suflet dorul
Să mai asculte-odată ce spune Ziditorul.
Talazurile-s mari și vin ca să distrugă
Un gând înmiresmat și-ndemnul pentru rugă
Dar melodia dragă printre dureri compusă
Calmează frământarea peste ființă pusă.
În zilele toride văpăile sunt stinse
De ploile curate din Paradis desprinse
Durerea survenită în luptele acerbe
E transferată-n spațiul minunilor superbe,
[...] Citește tot
poezie de George Cornici din Aripi cutezătoare (6 ianuarie 2014)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Regina Ostrogoților
Jalnic vâjâie prin noapte glasul codrilor de brad,
Ploaia cade-n repezi picuri, repezi fulgerele cad.
În castelul de pe stâncă, la fereastra solitară,
Stă pe gânduri o femeie și privește-n noapte-afară.
Al ei suflet e furtună, noapte e gândirea ei -
Astăzi ea e pusă-n rândul celor mai de jos femei!
E regina ostrogotă! Dar în turn aici e roabă;
Lacramile-n ochii palizi îi sunt singura podoabă.
În tăcerea din odaie-i intră cruntul Teodat,
Ea se-ntoarce tristă, blândă: - "Tu-mi esti rege și bărbat.
M-ai privit întotdeauna ca pe-o piedică din cale,
Pentru ce-mi ascunzi de-a pururi taina gândurilor tale?
M-ai închis aici în lanțuri; am răbdat în chip păgân,
Și mi-am zis: El are dreptul! Mi-e bărbat și mi-e stăpân.
[...] Citește tot
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Femeie, îngerul iubirii
Să nu te lași înfrântă, piedici, ți s-or pune,
Vremuri cu furtuni ți-or da plânsul de zee,
Vise de s-or frânge, greu de te-o răpune,
Te ridic-arzând, să luminezi, Femeie!
Te-aprinde ca steaua, pe cerul nopții grele!
De-atingi vămi de sânge, nu mușca de jos,
Caută-ți, iar, locul, regină printre stele,
Vei radia candoare, cu chipul tău, frumos.
Rămai ce ești femeie, izvor de vis, idee,
Un postum te-ai născut, în scrisuri aurite,
O muză pentru pictori, poeților ești cheie!
Tu reînvii, mereu, simțiri, ce-s adormite,
Ești ploaia de petale, gând cuprins de focul
Iubirilor eterne, icoană-n legământuri,
Ești aură-n sfințire, n altare îți ai locul,
Născută-n rai de suflet, zbucium lin, de fluturi.
[...] Citește tot
poezie de Maria Călinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Psalm
"Doamne, Tu mă cercetezi de aproape și mă cunoști, știi când stau jos și când mă scol și de departe îmi pătrunzi gândul" (Psalm 139:1-2)
Doamne, Tu mă cercetezi de aproape
Și-mi cunoști adâncile, sufleteștile ape...
Știi când ispitele înfrâng zăgazurile,
Știi toate bucuriile și toate necazurile,
Știi cântecul, dorul și visele,
Știi amintirile mele, ucisele,
Știi piscurile înalte și căile,
Știi ghețurile și văpăile.
Știi când mă arde trufia
Tăgăduindu-Ți Cerul și sfidând Veșnicia;
Știi când fărădelegea m-apasă
Ca o pâclă amară și deasă;
Știi când mă urc și când mă prăbușesc
În neputința omului firesc
Știi când Te vând și când Te răstignesc...
Încotro mă voi duce departe de Tine?
[...] Citește tot
poezie de Simion Cubolta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Învață
Învață după o bătălie pierdută repede să te ridici
Să rămâi rezervat și nimănui nimic să nu zici.
Oamenii întotdeauna așteaptă bine să te cunoască,
Iar când ești la pământ unde te doare să te lovească.
Învață să-i ierți pe cei care ți-au făcut rău
Ura e un sentiment urât pentru un suflet nobil ca al tău.
Iartă-i, dar rămâi cu ochii în patru, nu-i uita niciodată
Nu știi când încearcă să te rănească încă o dată.
Învață să-ți lași deoparte orgoliul, e doar o gravă boală
Care te îndepărtează de iubire, e o armă letală.
Orgoliul, chiar el... într-o secundă te poate desparte
De tot ce te reprezintă în viață, de-a ta jumătate.
Învață să-ți alegi, nu să-ți accepți destinul
Și nu uita că ai plecat de jos, că ai cunoscut chinul
Și nu-i uita pe oamenii buni care te-au ajutat, pe cei
Care ți-au rămas aproape când în buzunar aveai câțiva lei.
[...] Citește tot
poezie de Alina-Georgiana Drosu (22 martie 2018)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nepoților, din drag!
Când ochiul ți-a desțelenit o stea ce-n vis l-a cucerit
Și de minune-ademenit, cu așteptări nu te-ai hrănit,
Ci-ai săgetat spre mare zbor cu îngerul tău păzitor,
Ce-a luminat al tău picior spre vâna proaspăt' de izvor,
Când cuiele de vers au mers în mâini și suflet pân la stres,
Ca pe o muchie de stea să poți clădi nou Univers,
E crucea ta!
Să urci pe cruce bucuros, o piedică să nu te-nchine,
Să nu te temi de dus-întors, nu pierde timpul în suspine,
De trandafirul n-a-mpietrit, de sânul alb când s-a lipit,
Să nu te miri și spinului fii mulțumit, la floare c-a trudit.
Nu te da grijilor ca nadă, căci alergări aripi înnodă,
Să știi că viața-i baricadă, dar lupta face vii să ardă
Visările din noi!
Să cauți peste tot sublimul și să-i înghiți cu poftă vinul,
Chiar dacă se împlântă spinul, să-ți picure în vin pelinul,
Înăbușindu-ți căutarea, storcând de rouă deșteptarea,
Topindu-i ochiului mirarea, îmbătrânindu-ți așteptarea,
[...] Citește tot
poezie de Maria Botnaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să învăț despre mine
Să-nvăț uitând să număr zilele ce trec,
Inima s-opresc din ploi, atunci când sec
Lângă o ființă la care-aș vrea să stau
În inimă și suflet, să dau și nu să iau!
Să-nvăț să uit să scriu ce aș citi mereu,
Să scriu ce aș vorbi despre Dumnezeu,
O piatră de suflare mi-ar fi un vânt nebun
Pe care l-aș închide într-un vechi album.
Să-nvăț să nu mai lupt atunci când nu-i ușor
Să mă eliberez prin boală și să zbor,
Unde o ploaie rece m-așteaptă trâmbițat
Să mă trezească sumbru din visul de păcat.
Să-nvăț să simt când doare o faptă virtuoasă,
O Dunăre sărată, răsplată tenebroasă,
Pe lacrima ce curge din trup neîmpăcat...
Eu nu pot să mă iert, mai mult de am iertat.
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Audioteca Citatepedia
Recită: Adina-Cristinela Ghinescu
Meditez în fiecare zi ... la tine, soția mea ...
... Meditez
în fiecare zi la tine soția mea,
în liniște găsesc
adevărata ta stare de a fi,
în tăcere inimi și a minți
aud respirația sufletului tău
și a lui Dumnezeu...
... Mă întreab... mă screm... insist...
ca eu să-i dau măcar un sfert de oră,
sau o mică clipă de profundă dragoste,
în fiecare dimineață
... lui Dumnezeu...
ș-un sfert de oră... sau poate mai mult,
în fiecare seară
... lui Dumnezeu...
... Eu sunt toată înțelepciunea, iubirea,
și adevărul este că în orice moment
de ele voi avea vreodată nevoie,
[...] Citește tot
poezie de Alexandru Ioan Popa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Destin
Deși, spun unii, el a fost tiranul
ce ne-a robit o viață cu dictatura sa,
azi, când totul s-a sfârțit, oare sistemul
e diferit de celalalt... sau tot asa-i?
Ieri, nici nu aveai voie gura s-o deschizi
cenzurat erai întreaga lume-o stie,
azi poți vorbi, poți face orice să te extinzi
Dar vai, e ca glasul ce se stinge în pustie!
Totul relativ e mi se pare,
cu mic, cu mare, încercăm să ne mințim,
căci asta este lumea noastră cea reală-n care,
vrem să trăim, să fim, să dăinuim!
Că din pământ noi suntem și în pământ vom fi,
mereu de-acum-nainte și-așa până-n târziu,
atât ne-a mai rămas în lumea asta rece,
doar, să murim încet făr` de lumini la crestet!
Toți avem o soartă și un destin de urmat,
aici cei mici și neinsemnați vom face cea mai rămas,
să-nchidem ochii brusc, mulțumiți să fim de noi,
că am scăpat de chin și am scăpat de voi,
[...] Citește tot
poezie de Vasile Paul Maxim din nu a apărut (1996)
Adăugat de Vasile Paul Maxim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stele căzătoare partea a IV-a
Pe colțul alb al fluturelui-stea,
Răpită de-o iubire incoloră,
Își duce dorul, azi, iubita mea,
De vise și de dragoste frivolă.
Trădat, plângând, spre cer mă-nalț în zbor
Să îmi salvez iubita de ispită;
În aripi de mătase mă-nfășor
Și de iubirea mea neprihănită.
E drumul lung și piedici mă supun,
Umil, să îmi aplec privirea-n vise...
Nimic nu m-ar putea opri din drum:
Stihii, dureri, vulcani, iubiri promise.
Alunec ca o lacrimă-n pridvor,
Sub talpa providenței plec privirea...
Sunt trup de stea și sunt vulcan de dor,
Sortit să-și prindă-n păr nemărginirea.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cânturi printre rânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre obstacole și suflet, adresa este: