Poezii despre prezent și suflet, pagina 8
Altceva
Fericirii-i este teamă.
Pot trăi și fara ea
doar că viața-i mai ușoara
fiind pentru cineva.
Dragostea se-ascunde lașa
in priviri ce sunt nimic.
Seara când ar vrea să iasă,
sufletul îmi e pitit
în cămări fără lumină,
printre cioburi de iubiri
care zgârâind, alină
doruri aspre, ochii plini...
Astăzi cred în fericire
ca-ntr-un Dumnezeu pierdut
ce plecând din a mea fire,
mi-a luat tot ce am avut.
poezie de Ana Liana Sabau
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire conjugată
Iubirea
s-o conjugi
pe-o lenjerie
cu tăcute
mângâieri,
are un cost,
patul
și o lumânare,
la dublu,
doi
ieri,
imperfect,
adus
în prezent,
de buze
lipite,
suflet mov,
pe rochia
umedă
până
[...] Citește tot
poezie de Maria Silaghi din Port balerinii cu eros (6 aprilie 2023)
Adăugat de portbaleriniicuaripi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acum voi bea mastică. Poate Ile...
Acum voi bea mastică. Poate Ile,
Când o să crească, mă va face: BOU!
Azi îi aduc un melc de zece kile
De șocolată și i-l torn cadou.
Oh! sufletul meu pur din nou vernil e
Ca chiloțeii pe un roz popou.
Acum voi bea mastică. Poate Ile,
Când o să crească, mă va face: BOU!
Marina o să-i dea atunci pastile
Ca să slăbească. Eu, timid erou,
O să mă lupt cu fluturi și cu bile
Și-o să dansez cel mai viclean tangou,
Bând încă o mastică. Poate Ile...
poezie de Emil Brumaru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suferință
În turle părăsite din biserici
Plâng îngeri buni
Goniți de prin altare.
Iar cei ce-l caută pe Domnul
Sunt prigoniți atât de tare!
Sufletul meu, dantelă fina
Țesută de îngeri, purtată pe nori,
De ce -l aruncați azi în tină?
De ce-l aruncați în noroi?
Drumul e lung, crucea e mare,
Mai am puțin si ajung la liman.
Deschide-mi, Doamne, ușa la care
Am plâns si-am batut an de an.
poezie de Dorina Stoica din De la poezie la rugăciune (25 octombrie 2006)
Adăugat de Dorina Stoica
Comentează! | Votează! | Copiază!
Al inimii sicriu
Eram bine, chiar ferice,
Azi sunt prins intr-un razboi,
N-as fi zis ca o sa pice,
Podul asta dintre noi.
Nu poti sa ajungi la mine,
Eu la tine nici atat,
Mi-am luat sufletul la vorba,
Dar si el e amarat.
Un cuvant este o arma,
Nu ai vrut sa intelegi,
Cand iubirea se destrama,
Nu mai ai cu ce s-o legi.
Sunt aici, tu esti departe,
Despre ce -am trait eu scriu,
Si ingrop aceasta carte
In al inimii sicriu.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad B
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sufletul își alege propriul Anturaj
Sufletul își alege propriul Anturaj
Apoi închide Ușa
În fața Majorității lui prezentul în derapaj
E nevoit să facă tușa.
Indiferent observă Rădvanele oră de oră
Așteptând la Poarta-i joasă intrarea în oraș
Indiferent un Împărat în genunchi imploră
În fața lui pe Covoraș.
L-am cunoscut dintr-o Națiune, dintr-o mulțime
Alege Unul îndată
Apoi închide Valva atenției și se retrage-n sine
Ca o Piatră.
poezie clasică de Emily Dickinson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
O toamnă-mpovărată de-așteptări
O toamnă-mpovărată de-așteptări,
Doar note triste mi-a adus pe liră
Și-n zile ca și nopți care se înșiră
Mereu îmi poartă gândul spre-alte zări.
Mai duc în suflet vechi înfiorări
Din anii-aceia ce mă tot inspiră,
Din tot ce-a fost nimic azi nu mă miră,
Când inima e plină de-ntristări.
Acele vremi îmi amintesc de tine
Cu toamnele când tremurau și plopii,
Aleea pietruită pân᾽ la mine
Pe care te-așteptam să te apropii.
Tu nu veneai, doar șoapte cristaline
În simfonia serii cântau stropii.
sonet de Petre Gigea-Gorun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ieri
Ieri,
eram doar o silaba
la inceput de pas in doi
cu trupul meu cuprins de iubire
ardeam sub nestiutele ploi
rasucindu-ma inadins catre lumina.
Azi,
silaba s-a spart de cioburile oglinzii
cand ne-ai distrus paradisul
Iar trupul meu sfasiat de incertitudine
s-a prabusit pierzandu-ne visul
Suflet pribegind in vant.
Mâine,
cioburile se vor topi in amintire
si doar cuvintele ce s-au rastignit
ori arsurile lacrimilor din suflet
vor mai sti ca ai trecut si-ai pustiit
[...] Citește tot
poezie de Monica Danila
Adăugat de Sorina Minescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Clipe sublime
De frunze vântul a golit copacii
Și crivățul de-o vreme dinții și-i ascute
Pădurile pustii rămase-s de-acum mute
În jurul sobei se-nghesuie ortacii.
E vreme doar de fluier și poveste,
La mare cinste de-acum e moșul bunul
Curând s-o coborâ iar din înalt Crăciunul
De el prin sfânt colind el astăzi ne vorbește.
Cu suflete curate în jur se-adună pruncii
Și-n glasul lor curat de clopotel
Colindul se înalță sus la El
Din dalba puritate și din albeața frunții
Și simți cum peste suflet pogoara-ncet seninul
Si clipa care curge e una cu sublimul.
poezie de Valeria Tamas Iacob
Adăugat de Valeria Tamas Iacob
Comentează! | Votează! | Copiază!
Blestem
Te blestem printre toți norii de iubire,
să-mi cazi pradă sufletului meu,
și astfel, nemiloasa stare - rătăcire,
va fi un dulce-amar curcubeu.
Să n-ai parte de vibrații și de soare,
să-mi calci pe inimă cu dorul tău blestem,
mai cântă-mi o dată, acea răcoare,
de care-mi sunt părtaș de azi etern.
Visează-mi calea cea lungă și dorită,
mai pune-n pahare vin roșu de toamnă,
nu plânge-n palma mea iubită,
și-amintește-ți cândva de mine doamnă.
poezie de Nicolae Sionescu (2 noiembrie 2008)
Adăugat de Nicolae Sionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre prezent și suflet, adresa este: