Poezii despre încordare
173 de poezii despre încordare.
Gând
Că vine moartea
și atunci aceasta încordare
îmi trece.
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Enache Andreia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Dă sevă rădăcinii încordate,
Înviorează tropotul de cerbi...
Când spală colbul adunat pe ierbi
Îi curg în suflet valuri tulburate...
catren de Nicolae Labiș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Încordarea
arăți prea bine ca să dispari
bine
nu te mai omor cu poezia câștigătoare în care
pare că-ți cânt frumusețea netrecătoare
bine
nu te mai omor cu gălăgia
pe care, oricum
nu o fac decât ca
să te sufere ea
încordată
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când toamna mă duce
Și luna mă duce
atât de aprinsă
de dor
de durere
până când pământul mă duce
încordat prin tăceri
până când
poezie de Eli Gîlcescu (17 septembrie 2016)
Adăugat de Eli Gîlcescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Metroul
Noaptea, în stația umedă de metrou
Când ultimul tren a plecat, înghețat sloi,
Încordat și-atent, aud în spate'un ecou:
... Pașii tăi. Să mor și nu privesc înapoi.
poezie de Seamus Heaney, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu bulgări de zăpadă-n mâini
Cu bulgări de zăpadă-n mâini
azvârl în focul veșnic.
O zână, ninsă săptămâni,
îmi ține luna sfeșnic
când, aplecat și încordat,
în focul veșnic bulgări reci
azvârl, mai alb, mai nepătat
decât au fost în veci.
Se stinge? Nu se stinge, nu!
El arde-n flame lungi și iată
sprânceana mea-i de fum acu
și fruntea încordată.
Apă și foc, gheață și fum, -
azvârl și strig, azvârl și strig:
Priviți-mă, trăiesc și sunt acum,
și mă las nins și nu mi-e frig.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prea puțin
stai cu brațele încordate
în jurul gâtului meu -
e ca în vremurile urcate
pe scară și prin împingere (?!)
până la dumnezeu
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Memento Mori
Ne-adâncim în noroi,
În tăcere meschină;
Ne privim încruntați,
Înbufnați fără vină,
Încordați, supărați
Și uitând de lumină,
Nu suntem altceva
Decât gheață și tină.
Avem brațe de lut
Și în inimă iască.
Iadul este în noi,
Raiu-i pururea mască.
poezie de Viorel Mitea (12 iulie 2006)
Adăugat de Viorel Mitea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Limerick despre bere [A beer limerick]
Când suntem triști și deprimați
ori când trăim prea încordați
(și-n bere suferim prelung
și-n halbe mari ochii ne plâng)
ne amețim necontrolați.
Căci voia bună din trecut
în bere s-o găsim am vrut
(când noi din halbă am sorbit
plângând că lumea-a înnebunit).
Deci pentru lume să toastăm!
(Și-n bere să ne înecăm).
poezie de S. E. DeHaven, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorință
Sângele pulsează în...
tuneluri ce încordează tâmplele.
Motorul trupului zvâcnește.
Accelerată mâna,
pipăie,
tremură,
înaintează,
ezită.
Adâncul se contractă,
vrea primire,
ape îl străbat
pielea sânului se strânge,
simțind că doare de cerință.
Încordarea trupului gol...
tresărire.
Dintr-o dată... relaxare,
apele se retrag liniștite.
Abandonare în letargie,
somn cu vise,
nori ce plutesc.
[...] Citește tot
poezie de Viorel Muha (3 mai 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
<< < Pagina 1 >
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre încordare? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre încordare, adresa este: