Poezii despre Cleopatra
13 poezii despre Cleopatra.
Chat
Te astept pe chat in dimineață
Ce ai pățit iubitul meu?
Nu sunt frumoasa Julieta
Nici Penelopa lui Homer
Nu sunt Ofelia lui Hamlet
Nici Cleopatra lui Cezar
Nu sunt Elena cea din Troia
Si nici nu sunt o Ioana d'Arc
Dar pot să fiu o Mata Hari
Să duc secrete in mormânt
Te-am asteptat pe chat iubite
Dar n-am primit niciun cuvânt
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chat
Te astept pe chat in dimineață
Ce ai pățit iubitul meu?
Nu sunt frumoasa Julieta
Nici Penelopa lui Homer
Nu sunt Ofelia lui Hamlet
Nici Cleopatra lui Cezar
Nu sunt Elena cea din Troia
Si nici nu sunt o Ioana d'Arc
Dar pot să fiu o Mata Hari
Să duc secrete in mormânt
Te-am asteptat pe chat iubite
Dar n-am primit niciun cuvânt
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O cucoană mare
Cu nuri "să vâre sfinții în iad", să înfioare
Sub mantie un jude! I-s pașii altieri,
Vorbește-n italiană - cu dinții-n scânteieri -
Și-n leneșe accente rusești legănătoare.
Ochi reci, în smalț cu-albastrul de Prusia-n chemare
Aprind trufașa pară-a diamantelor de ger.
În luciul pielii,-n sânul hieratic giuvaer,
Regină-ori curtezană, de-ar fi să se măsoare, -
Nici Cleopatra linxa, Ninon motana chiar,
Nu suie, nu! pe treapta velitului ei har!
Vezi, Buridan, o, blânde: "E o cucoană mare!"
Să o adori - alt chip nu-i decât îngenuncheat,
Având drept astru-n ceruri doar greu-i păr roșcat, -
Sau să-i pleznești obrajii cu o cravașe tare!
sonet de Paul Verlaine din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Tașcu Gheorghiu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Împăcare postumă
Deschide-mi poarta inimii pictată
Cu vermillon și-albastru de cobalt,
Și intră - fericită-nvingătoare -
În minuscula-mi "sală de-așteptare"
Pe-a cărei pardoseală-mpestrițată
Cu plăci hexagonale de bazalt
Șopârlele versifică la soare
Și viperele-nvață geometria...
E tot ce mi-a rămas din măreția
Și nebunia fastului regesc
Cu care-aș fi-ncercat să te iubesc!...
Alhambra-i azi o cârciumă banală,
Veneția, o lamă de cuțit,
Canossa, o iluzie papală,
Și Muntele Măslinilor, un mit...
Alege-ți, dar, tu singură trofeul
Ce te-ar putea despăgubi de morții
Căzuți în fața porții...
Împodobește-ți apoi gineceul
Cu zâmbete și plante otrăvite,
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Clipă, rămâi...
Să mă culci pe brațul tău,
Până-n zorii dimineții
Soarbe din privirea mea
Dragostea fără sfârșit
A reginei Cleopatra.
Și m-așează între pagini
Cu albastru și mister
Să fiu tușul călimarei
Ce mă scrie-n efemer.
Nu îți voi uita chemarea
Îngânată printre șoapte
Când ne dăruiam iubirii
Fără semne de-ntrebare.
Vom pluti pe nori și ape
Cu abisul prins de umeri
Heruvimi, zefiri și îngeri
Vor zâmbi dintre icoane
Stele ne vor prinde-n păr
Și pe inimi cu petalele din crini
Vom apune-n veșnicia
[...] Citește tot
poezie de Elena Dragomir
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Piatra filosofală
Eu pot orice, îmi spuse piatra,
Ai început cumva să-mi semeni,
Sfărâm, ucid, clădesc, nici Cleopatra
În măreția-i, nu-mi era asemeni,
Eu pot orice, îmi spuse lutul,
Chiar neștiind de unde am venit,
Moartea mimează începutul,
Șerpii s-așază în poziția infinit,
Eu pot orice, îmi spusei tu
Uitări peste sărut, mort peste viu
Aș vrea să uit, tu antidotul meu la nu,
Eu pot orice, chiar să nu fiu...
Îmi spuse, pot orice, eu piatră seacă,
Eternitatea, necioplită am legat-o
De aripile păsărilor care pleacă...
Și cineva, atunci, a ridicat-o.
poezie de Silvana Andrada Tcacenco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Paralelism liric
dacă aș fi fost meșterul Manole
m-aș fi zidit pe mine însumi
aș fi renunțat la sufletul meu greu și dens
ca o cărămidă arsă în focurile suferinței
pentru femeie
și artă
dacă aș fi fost Cristofor Columb
nu aș fi ajuns niciodată
mai departe de coastele femeii iubite
sufletul meu greu și ruginit
ar fi atârnat ca o ancoră
după corabia trupului meu
dacă aș fi fost Napoleon Bonaparte
m-aș fi exilat singur
pentru că nu pot concepe un alt imperiu
în afară de singurătate
și nici un alt asediu
în afară de cel al propriei minți
[...] Citește tot
poezie de Gabriel Petru Băețan
Adăugat de Gabriel Petru Băețan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Shakespeare
Shakespeare a creat lumea în șapte zile.
În prima zi a făcut cerul, munții și prăpăstiile sufletești.
În ziua a doua a făcut râurile, mările, oceanele
Și celelalte sentimente
Și le-a dat lui Hamlet, lui Iulius Caesar, lui Antoniu, Cleopatrei și Ofeliei,
Lui Othello și altora,
Să le stăpânească, ei și urmașii lor,
În vecii vecilor.
În ziua a treia a strâns toți oamenii
Și i-a învățat gusturile:
Gustul fericirii, al iubirii, al deznădejdii,
Gustul geloziei, al gloriei și așa mai departe,
Până s-au terminat toate gusturile.
Atunci au sosit si niște indivizi care întârziaseră.
Creatorul i-a mângâiat pe cap cu compătimire,
Și le-a spus că nu trebuie decât să se facă
Critici literari
Și să-i conteste opera.
[...] Citește tot
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este disponibilă și traducerea în spaniolă.
Aripi frânte - Cântecul îndrăgostitului
Sunt ochii îndrăgostitului
Vinul sufletului și hrana inimii.
Sunt un trandafir.
Inima mi se deschide la răsărit,
Iar fecioara mă sărută
Și mă așează la pieptul ei.
Sunt casa adevăratei bogății,
Obârșia plăcerii
Și începutul păcii și liniștii.
Sunt zâmbetul cald pe buzele frumoase.
Când tânărul ajunge la mine, uită de osteneală
Și întrega-i viață se transformă
În realitatea viselor plăcute.
Sunt exaltarea poetului,
Revelația artistului
Și inspirația muzicianului.
Sunt altarul sfânt din inima unui copil,
Adorat de buna sa mamă.
Mă înfățișez inimii care plânge,
Fug cât mai departe de poruncă,
[...] Citește tot
poezie celebră de Khalil Gibran
Adăugat de Carmen Manuela Măcelaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
William Fluke
Soția și-a pierdut sănătatea,
A început să slăbească până a ajuns la patruzeci de kilograme.
Apoi, a apărut acea femeie, cu chipul după care bărbații
Și-o imaginează pe Cleopatra.
Și noi noi cei căsătoriți
Ne-am încălcat cu toții jurămintele, iar eu printre ei.
Anii au trecut și toți, unul câte unul,
Au fost revendicați de moarte în varii forme hidoase.
Iar eu, închipuindu-mi că sunt protejat
De o grijă specială a lui Dumnezeu,
Am început să scriu, să scriu, să scriu, tomuri peste tomuri,
Despre a doua venire a lui Christos.
Apoi, Christos a venit la mine și mi-a spus
"Mergi în biserică și în fața congregației
Mărturisește-ți păcatul".
Dar, cum mă ridicasem și începusem să vorbesc,
Mi-am văzut fetița care stătea în fața scaunelor
Fetița mea care se născuse oarbă!
După aceea s-a lăsat întunericul.
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre Cleopatra, adresa este: