Luvru

Noapte de noapte

Iată cum mă furişez eu la graniţa dintre stiluri!
(Ştiu: altădată flăcări vineţii mi-ar fi mângâiat inconştienţa)
De aici vă spun:-Unde să mai sângereze cenuşa asta
care ne visează, prieteni?
Cui să-i mai bage ea pumnul în gură?
S-a golit visteria şi nimeni nu mai are curajul
să-şi dea viaţa la graniţa dintre stiluri...

"Ah, dacă regele ne-ar citi în al său Luvru!"
Ce spectacol, prieteni!
Ce şansă, pentru cenuşa asta care ne visează

şi tocmai pe noi,
noapte de noapte...

poezie de Mariana Marin din Un război de o sută de ani (1981)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

La Luvru

Ce de popor în templul artei sfinte!...
Sub aste bolţi de veacuri consacrate
Mii de străini din ţări îndepărtate
Trec rătăciţi... Dar să luăm aminte...

Abia-ndrăznim să trecem înainte:
Eterne forme-n marmură-ngheţate,
Vechi pânze rupte din eternitate
Vădesc ce-nalţă omeneasca minte...

E-o lume-n veci de veci nepieritoare,
Comori pe care Cronos nu le-nghite:
Un Rafael, un Rubens, un Murillo...

În fund, senina Venus de la Milo...
— Dar ce te-ntorci şi nu m-asculţi, iubite?...
— Ce ochi albaştri! Cum o cheamă oare?

poezie celebră de Şt.O. Iosif din Credinţe (1903)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nardo

si(n)gur lui Da Vinci în aer
liber maică-sa îi spunea - şi nu
doar când, inimitabil
maestrul dădea din picioruşe cu pensula -
Nardo...
apelativ folosit insistent
recent şi de Gioconda la Louvre, la
adresa unui tânăr cu barbă re
nascentistă când căuta
surâsul ei enigmatic (?!) dar nu
prea găsea decât unele cracluri
de uzură,-n vopsea şi în unele colţuri
vai, perimate de gură -
dincolo de
geamul securizat cu foiţă
de aer masiv

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gioconda în piele de tigru

în ziua în care surâsul ei a ajuns
pe apă şi pe aer
pe pământ în bengal
a fot chemat un tigru să
verifice încă o dată cine se-ascunde
în spatele pânzei...
împărăteasa - o
femeie din acele desişuri -
s-a dat sfâşiată de îndoielile facerii

unui bine-atât de natural (?!) poporului său

în care bărbaţii ocupă de-o vreme
locuri la business
class în drumul pe aer
cu destinaţia louvre pe sena
şi a de
căzut în braţele ani
malului stâng al inimii sale
roasă de îndoieli

[...] Citeşte tot

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă mâine...

Dacă mâine ar fi sfârşitul lumii
Tot ar mai fi timp să citeşti o poezie,
Să priveşti o pasăre ciugulind la geam,
Să mănânci o savarină şi să bei
Un pahar cu apă rece, de izvor,
Să treci cu vederea impoliteţea altora,
Să asculţi încă odată Sonata Lunii,
Să-ţi aminteşti de vacanţele la ţară
Sau de vizita la Luvru,
Tot ar mai fi timp să priveşti către aştrii,
Arcturus, Vega, Albireo, Altair...
Cu puţin noroc vei putea să te bucuri
Chiar de câteva stele căzătoare,
(Care din ele o fi steaua ta?!)
Timp ar mai fi să-ţi faci planuri de viitor,
Care viitor?-o să mă-ntrebi,
Ei bine, viitorul acesta,
Până mâine mai e cale lungă...
Uite, ceasul abia a bătut ora zece,
(Nu, nu zece dimineaţa, ci zece seara)

[...] Citeşte tot

poezie de Mihail Mataringa (18 iulie 2008)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Literele existenţei

Chiar nu poţi înţelege că merit mai mult?
Mai mult de atât. Mai mult decât o gheaţă de Luvru.
Eu decorez în gheaţa albiei de râu
Sau sfidez idealuri de lumi paralele
Am să închid lumina, am să închid unghiurile de lumină.
Voi deveni Săgeata de lumină,
Pe care o vei arunca în alte spirite, spre a se desprinde de cer
Pentru a făuri îngeri de gheaţă... atingeri de lumină vie
De vreau să schimb o viaţă, pot să o plimb prin diferite locuri,
Apoi să calc pe mormintele viilor din cimitire.
Dacă trebuie să luminez, voi brăzda cerul cu o săgeata
Săgeata va fi inscripţionată cu acest cuvânt: "iubire".
Fiecare petală de iubire, se va risipi dincolo de flori,
Dincolo de literele abătute ale existenţei.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alerg

Trec, văd, alerg, cunosc
Ce vede ochiul,
Cunosc ce cunoaşte mintea,
Alerg dacă mă ţin picioarele.
Ele au îmbătrînit,
Trupul a îmbătrînit,
Sufletul aleargă-n durere
Şi culege mărgăritare,
Şi îngroapă gunoaie,
Purifică pe cine doreşte,
Desmiardă adevărul
Nu prostituţia!

Norii se învîrt ca roata în ocean
Rîzînd de imaginile triste ale minciunii.
Notre Dames se zbate
Între adevăr şi minciună,
Turnul Eiffel pluteşte-n
Zarea pustie a Terrei,
Luna zace-n durere

[...] Citeşte tot

poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-a fost sa fie...

n-a fost sa fie
asta e, iubite...
lasa amintirea vie
si taci.

ti-aduci aminte, iubite
in garsoniera de pe 1 mai
silabisind dintr-o carte
stangaci incercam sa pronunt
/le louvre/, /tour effel/ si /versailles/.
dezintereast, profund apatic,
ma priveai si-mi spuneai
ce nenoroc ai avut
cu mine
si cu pariul
la cursele de cai.

ti-aduci aminte, iubite
de noi impreuna la mare
cand eu citeam filosofie germana.

[...] Citeşte tot

poezie de Ruxandra Stănescu
Adăugat de Adina Ungur
Comentează! | Votează! | Copiază!