Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Poeți | Top autori | Top poezii | Poezii la întâmplare | Adaugă poezie

Mefisto

Poezii despre Mefisto

16 poezii despre Mefisto, demon din folclorul german.

Ucenicul diavolului

Încă nu demult scriam
despre amiaza secolului douăzeci
și iată că se apropie miezul nopții
repede se mai duce acest secol XX
pe piciorușele sale în formă de x
numai te uiți și luna apare cu urma tălpii umane
imprimată pe trup
dar ce va fii cu pământul
va rezista
nu cumva va aluneca
nu se va înveli în mantaua lui Prosper
cu căptușeala ei de foc roșu?
va rămâne măcar un Gall Anonim
care să scrie până la capăt
comedia cosmică?
am scris ceea ce am scris
în noaptea înstelată privind
versurile mi le șoptea
Mefisto hohotind.

poezie clasică de din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nu de moarte

Nu de moarte murim, ci de lăcomia ei,
Pe măsură ce vorbea, omul dispărea,
O nălucă în zări, apoi apărea în alte-ncălțări,
La alte distanțe, stanțe și Franțe,
Acolo nu există referință, ți-e teamă, măi Niță?
De cine, de Nizza?
Uriașă e gura cea neagră, te-nghite, Brunhilda, întreagă.
Brrr, vai și vai, aș vrea să adorm în tramvai,
Să mă trezesc tocma-n rai,
Ochii-i deschid, cine crede? Mefisto însuși, de veghe
și raiul e iad toată ziua, de aia îmi place pruncia,
să râzi și să plângi când ai chef,
călare pe Kiseleff, că-i nume de cal, totuși harnic,
ne-a dat Reglementul Organic.

poezie de
Adăugat de Boris Marian MehrSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Minutele

Trec repede peste timp,
o lume de n-ori mai mare decât o știm,
cineva întreabă ce este frica.
Grea temă. Mulți mint.
Nu mă tem de nimic și de nimeni
este cel mai prostesc răspuns.
Chestiunea morții am rezolvat-o. Nu există.
Este o altă lume, o altă viață.
Apropierea reține privirea,
Apropoul o-ndepărtează.
Drag mi-este omul primitiv,
Curat ca lacrima dimineții.
Lumina fără umbre este pentru orbi.
Minciuna deosebește pe om de animal.
Mefisto vrea răul și face binele.
Șperaclul științelor- mistica.
Între somn și sclavie există ceva comun.
Catârul este sterp ceea ce explică restul.

poezie de
Adăugat de Boris Marian MehrSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Laika

Laika, nume puțin cunoscut, a murit în cosmos,
s-a învârtit fără suflare șase luni,
Diderot s-a înecat cu o cireașă,
Cook a fost returnat de hawaieni doar
Sun formă de oase lucii,
Nu fiți cuci.
O beție cu marx a costat
O sută de milioane de suflete,
Hoții bagă mâna în buzunare, sub sutien
și în conturi bancare,
concertul e dirijat de Mefisto,
oamenii mor din cauza aurului,
la autopsie se dovedește că oamenii sunt muritori,
am trecut de Europa precum Titanicul,
Doamne, iartă-mă, îngerii ne dau organe false,
Bufonii trebuie eutanasiați, spune un nebun adevărat,
Limita ticăloșiei este cinstea,
Barbarii au venit, nimeni nu știe de ce,
Noi mergem la ei, transhumanță,
Viermele este la mare cinste, tace și face,

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Boris Marian MehrSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mic tratat de iubire

Iubito, de departe-ți scriu,
Dintr-un subsol, dintr-un sicriu,
Toate s-au spus, s-au frământat
La Skagerat și Kategat.
Noi ne-am iubit ori nu, va ști
Doar steaua X din grupa Psi.
Iubirea nu se cere-n dar,
Ea vine fără un orar.
.........................
Simt nevoia unei schimbări majore,
Să mă renasc femeie? Sau o statuetă de marmură?
Trupul meu a devenit o cămașă a lui Nessos,
Sufletul caută alt locaș.
Mi-e dor cumplit de tinerețe,
Ce puțin am iubit?
Ce mult m-am închinat vanității.
Dar, Doamne, eu nu sunt Faust să opresc clipa,
Nici Tu nu poți fi Mefisto.
Și totuși, fiecare clipă poate fi un nou început.
Nu credeți?

poezie de (februarie 2013)
Adăugat de Boris Marian MehrSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Unde este iubire, este și ființa

problema ultimă a cunoașterii este ființa...
ființa nu este cea desăvârșită!
numai iubirea ei e desăvărșită...
fiindcă, unde este iubire este și ființa!
când iubești... nu te-ntrebi pe cine iubești
îi iubești părinții, zâmbetul lui mefistofelic
îi iubești leagănul copilăriei, îi iubești esența gândirii
zborul de aripă răsfrânt... spre marginile firii...
iubirea este pentru un text,
nu pentru un context!
el era tot idee...
și eu mă-ntrupam în carnea crezului lui
mă rezideam perpetuu... trecând în alt timp
doar de iubirea lui nu mă săturăm niciodată,
doar ea era azima sfântă pe care vream să mi-o înmulțească
Domnul, doar izvorul ei era veșnic nesecat!

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De vorbă

cu goethe peste vraja veacurilor
am stat la o bere
discutăm de faust
despre mistica religioasă
berea e rece ca un viscol turbat
mefistofel ne înfierbântă
schimbăm idei și mărturisesc
că am studiat cu râvnă filosofia
din scoarță-n scoarță și chiar mai mult
dreptul și medicina și teologia
wagner se așează la o masă vecină
este o realizare hahaproduction
dialogul nostru ține de dialectica clasică
seamănă cu studentul însetat de cunoaștere
aflat la început de drum
după câteva zile îmi dau seama
că e un alter ego al lui faust
propria mea voce
ascultăm jazz și bem whisky
goethe e goethe cel născut

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Impotența redării

Ați fost vreodat' epuizați de frumusețea
Ce-o găzduiți alături zi de zi,
Să nu mai știți părinți și nici copii,
Să nu mai știți c-ați trecut tinerețea?

E straniu, ca-ntr-un gând de masochist,
Dorindu-ți certă exclusivitate
Dar și-a-mpărți-n același timp cu altul, parte,
Ce ai să iubești?... Ești Mefisto și Christ!

De câte ori n-ai regretat norocul
Ce nu-ți dă șansă să expui sublimul,
Să-l vadă o lume-ntreagă... femininul
Când e superlativ și i-ai vrea public locul?!

Cert sunt că ce-i frumos este simbol mândriei,
Căci e-un mister, plăcutul nu-i un viciu;
Finețea, gustul, fizicu-n deliciu,
Se-ngemănează caracterului, moralei, datoriei!

[...] Citește tot

poezie de (25 februarie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poetul nu așteaptă laude

Poetul nu așteaptă laude,
Sângele nu se plătește cu sânge,
El trăiește într-o lume paralelă,
El are un havuz împărătesc,
Privește curcubeul de cuvinte,
Ascultă gunguritul pruncilor,
Ei stau pe un scăunel de mărgean,
Cum stăteau Cain și Abel, copii,
El cheamă țestoasele blânde,
Privește la cavalerii în solzi aurii,
Poetul e lângă voi, poate că nu-l vedeți,
El scrie ca un cărăbuș sub pridvor,
Pentru o pasăre în zbor,
Privește copacii cum se dezvelesc precum femeile,
Dar ce primăvară le așteaptă?
Durerea poate lega și dezlega sufletele,
Ca și tăcerea, numai pământul ne poate uni.
Intru-ntr-o casă părăsită?
E cineva ce dă binețe?
Ei, bine el reface azi pereții,

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Boris Marian MehrSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mielul turbat

Singurătatea este cea mai gravă boală,
Asta o știu toți, nu de aceea scriu eu aici,
La curtea regelui XYZ, sosi un străin pe nume AAB,
Înfășurat avea un stilet, cânta din harpă, părea un harap.
Lumea întreabă, ce știi să faci, străinul răspunde, a povesti,
Despre Lilith și vârcolaci, morți călărind pe stafii.
O lumânare ardea într-un colț, era târziu și somnul venea,
Când deodată se auzi de sub bolți țipătul morții,
Murise și ea.
Dar mai există și mielul turbat, vine un lup fără dinți, fără păr,
Iată îl scuipă, acest scuipat parcă ar fi doar un strop dinspre mări.
Vine un leu, urinează pe miel, vine măgarul și țipă un vers,
Mielul turbează, nu este el, nu mai e loc în Univers.
Mielul mai scrie, nu este miel, ei și ce dacă scrie, întrebi,
Mielul este Mefistofel, poți ajunge cu el pe Horeb.
Amestecă el blesteme, nectar, asta și Domnul o știe, iertat
Intră mielul în Rai, asta e, intră deși este mielul turbat.

poezie de
Adăugat de Boris Marian MehrSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 1 >

Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre Mefisto, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Subiect complementar

Alte subiecte tematice cu citate despre Faust

Fani pe Facebook