Poezii despre Pavel
26 de poezii despre Pavel.
Timpule, țigan bătrân
Timpule, țigan bătrân,
Tot hoinar, hoinar,
Nu tragi șatra lângă drum
Doar o zi măcar?
Iacă-ți dărui tot ce vrei -
Gazdă vreau să-ți fiu -
Pentru iapă zurgălăi
Din argint zglobiu;
Îți vor bate fauri buni
Greu inel de aur,
Ți s-or închina păuni,
Băieței cânta-vor,
Fete dulci ți-or pune-n sân
Maci sărbătorești,
Timpule, țigan bătrân,
Pentru ce zorești?
Mai deunăzi hăt la Babel,
Ieri la Roma-ai tras,
[...] Citește tot
poezie clasică de Ralph Hodgson din Antologie de poezie engleză (1984)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orașul
nu au alunecat pe tăișe
nu
și-au cules dinții din iarbă din nepricepere
pavel
chiezu s-a așezat cu ai lui mai la șes
fără vreo motivație-anume
astăzi
vorbim de un oraș capitală
europeană a nimicului de
sigur esențial
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frumusețea ei dinlăuntruu
Când am fost sfetnic de taină
la zidirea lumii
atunci am văzut luna
prima oară
înainte de a se naște
era ca în noaptea de Paște
frumusețea ei dinlăuntru
de multe ori m-a răpit
nu știu cum am ieșit și iar am intrat
de câte ori am murit și am înviat
dragostea de lună
e mărturie
a ceea ce ea întotdeauna vrea
dar niciodată nu reușește să spună
cămara lunii cu mușchi de copac
proaspăt mătăsos
ucenicim la ea preț de o viață
și preț de o moarte
ca Pavel urmând lui Hristos
poezie de Thedor Damian din Nord (Antologia poeților botoșăneni de azi) (2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cele nouă raiuri
Fiecărui pas al tău
I se cade o caleașcă.
N-a căzut de mult o pleașcă
așa grea pe capul meu!
Colțul străzii dacă-l dai,
ai și nimerit în rai.
Îngerași cu buci grăsune,
stau la poartă să te sune,
căci, desigur, se cuvine
mare cinste pentru tine
și hodină pentru mine...
- Capul tău e-un zurgălău,
sună-anevoios și rău!
Și numai urechea mea
te aude, dacă vrea.
- Raiu-al doilea, și el
mai departe e, nițel,
cum dai colțul celălalt,
lângă pompa de bazalt
(N-are robinet ; în schimb
[...] Citește tot
poezie celebră de Nichita Stănescu din Argotice (Cântece la drumul mare) (1992)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Profetul contorsionist
ocolesc băltoacele ploilor de vară
braț la braț cu sora cenușăresei
degetul piciorului stâng îmi sângerează
am încercat să port sandalele sfântului Pavel
pe calea cea dreaptă
lumina felinarelor vechi a rămas în urmă
drumul oglinzilor întunecate
îmi reflectă pasul șchiop
călcând și ultima fărâmă de credință
presărată în urma mea
poezie de Relu Cazacu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
La ceas de veghe
Stând treaz cu doruri în noapte...
Și dorințe nespuse
înconjoară inima în tăcerea nopții adânci.
Piciorul păzește-l, o, Doamne,
Să nu cadă când trec peste stânci.
Iar inima-mi îndreaptă spre Tine,
în taină ruga sufletului meu.
Dorind să te iubesc Isuse,
si să Îmi torni mai mult din Dumnezeu.
Atunci voi spune ca și Pavel:
"Căci Harul Tau îmi este îndeajuns."
Dar până vei veni o, Doamne,
ajuta-mă să te urmez supus
poezie de Ligia-Gabriela Janik
Adăugat de Ligia-Gabriela Janik
Comentează! | Votează! | Copiază!
Desculț
Te voi regăsi
femeie de la margine de lume
pe faleza arsă de brume
în decembrie
în vântul purpuriu al orientului
pe țărmul încărcat de sare albastră
și veștede spume
Nu mai știu să te laud
am uitat lucruri și nume
o să mă rog pentru sufletul tău
de crin roșu
cu tăceri și bolboroseli fără șir
și fără cutume
N-am fost niciodată doar cu mine însumi
ți-am purtat părul
flacără de pe comori
strâns peste piept și peste față
ți-am purtat trupul în trupul meu schingiuit
[...] Citește tot
poezie de Ioan Radu Văcărescu din Gnoze (2004)
Adăugat de Clara
Comentează! | Votează! | Copiază!
XXXVII
Creierii galbeni
ai câmpiei flutură în vârf de pai
spaima neprihănită a pâinii și
tu, care vii prin grâuri, greu
te-ai mai născut pentru mine,
așternându-ți catifeaua plecării
de pe un braț, pe celălalt în
două valuri umile, care,
mie, tot împingând cu inima
dropia până la locul nestrămutat,
mi s-au desfășurat în ochi pe câteva mile,
cugetând că nici Pavel nu a fost
atât de departe să se scufunde
până la genunchi și până la umeri
în propria moarte.
poezie de Daniela Caurea din Adalbert Ignotus (1977)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Puterea dragostei
Apostolul al cărui nume-l port,
Mi-a fost, în deznădejde, un suport,
Că vorbele-i, din Cer aduse, sunt
Lumină a iubirii pe pământ.
Credința îmi e far spre Dumnezeu,
Dar tot ca Pavel, am gândit mereu,
Că mult mai tare-n lumea asta este
Doar dragostea din lumile celeste,
De unde își primește și izvorul,
Așa cum rânduit-a Creatorul,
Ce-a scris în Cer a lumii epopee,
Și-n dragoste-a scăldat-o pe Femeie.
Mă iartă dar, Apostole, că-n minte
Am reținut, din sfintele-ți cuvinte,
Că-n dragostea Femeii pot și eu
Să fiu, în viața asta, Dumezeu!
poezie de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu oricine
așadar
să nu rămâi în cele din urmă,
să legi un pod din cele ce vin
cuvinte, amintiri, dureri și multe ceasuri fără gust
călite în foc de șaptezeci de ori câte șapte
până ce lacrima se face aur,
până ce aurul se face soare
și tot așa până ce podul va fi gata peste hău
(iar hăul trecut încetează să fie).
vom reînvăța și acest meșteșug
cum singuri am învățat să fim locuitori ai nopților,
ai locurilor și timpurilor clădite din răni.
va fi greu
va fi aproape imposibil,
mai ales că nu oricine e Pavel,
nu oricine va rosti întrebarea cea bună
spre Damasc.
Îndrăzniți!
poezie de Alexandru Mărchidan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre Pavel, adresa este: