Soare şi donaţii

Iubeşte viaţa

Dacă soarele poate dona cerului
cel mai frumos curcubeu după ploaie,
chiar după o furtună spectaculoasă,
chiar şi viaţa, poate reînvia când eşti bolnav,
ne intimidează puţin gândurile,
ca apoi să putem oferi ceva preţios.
Viaţa ta este ceea ce simţi,
ceea ce alegi, ceea ce trăieşti.
Te iubesc viaţă...

poezie de Eugenia Calancea (3 octombrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un nor

privind la zăpadă
cum se face
om şi stă să cadă
grămadă or
donată în patima iernilor (?!), în
cetineşte atât
timp cât se află deasupra
brazilor -
creneluri în ceaţa străpunsă de soare -
priveşte
cum se topeşte,-n urât,
albul zăpezii
timp de-o viaţă în
trecătoare

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O, Dragoste...

O, Dragoste, tu unde eşti?
O, Dragoste, frumoasă şi curată,
O, Dragoste, ca din poveşti,
Atât de dulce şi de fermecată.

Tu eşti Regina Fericirii,
O donaţie pentru toţi,
Tu eşti esenţa nemuririi
Şi voia buna între soţi.

Eşti sfântă, caldă ca un soare,
Ce sufletul ne încălzeşte.
Fără de Tine totul moare,
Iar tot cei viu se ofileşte.

Cu Tine viaţa-i mai frumoasă,
Şi cerul e mai luminos.
Cu Tine pâinea-i mai gustoasă,
Iar soarele-i mai călduros.

[...] Citeşte tot

poezie de Petru Plătică
Adăugat de Petru Plătică
Comentează! | Votează! | Copiază!

Donez durerea

Rimelul noroios imi sapa santuri in obraz
si vantul sec se-amesteca in parul meu.
Fugeam in rochia neagra printre brazi,
Simtind batand in spate-un soare cald si greu.

Imi dau mizeria din suflet ierbii,
Cu lacrimi voi satura tot pamantul.
Las jalea si durerea demonilor negri
Murind de amnezia ce-mi ucide gandul.

poezie de Roxana Matiasi
Adăugat de Beatrice Coman
Comentează! | Votează! | Copiază!

O lume minunată

În lumea gândului uman,
S-a petrecut un fapt cu har,
Poporul pune ban cu ban,
În fondul public pentru dar...

Din fond, poporul va dona,
Oricărui cetăţean, sub soare,
Un dar, spre a-i însenina,
O blândă zi de sărbătoare,

Şi, fi-va darul rostuit,
Cu un cântar, ce cu dreptate,
Tot banul fi-va drămuit,
Si om cu om va fi ca frate,

Şi va primi un dar egal,
Căci fiecare om se naşte,
Cu-acelaş drept de-a fi pe val,
Pe la Crăciun şi pe la Paşte...

[...] Citeşte tot

poezie de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O lume a prieteniei

În lumea gândului uman,

S-a petrecut un fapt cu har:

Poporul pune ban cu ban,

În fondul public pentru dar...

Din fond, poporul va dona,

Oricărui cetăţean, sub soare,

Un dar, spre a-i însenina,

O blândă zi de sărbătoare,

Şi fi-va darul rostuit,

Cu un cântar, ce cu dreptate,

[...] Citeşte tot

poezie de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot e anul porcului cu pestă

vreau să-mi trec părul prin transformări stilistico-blondine în-
pasărea deşertului cu aripile desfăcute. ramurile salciei defoliate. puf de pui. trepte.
nisip decorat de furtuna eoliană. tulpinile usturoiului împletite. frânghii din cânepă. chirpici. polen anemofil. aur lichefiat, soare şi gelozie. câmpul păioaselor mature. palmier la sfârşitul perioadei de vegetaţie. melci copţi din aluat. plante parazite cu proprietăţi medicinale. uşi din ciocolată. miere cenuşie politică. ceai de muşeţel şi lumânări topite. obiecte argiloase şi umede. foc.

dacă le rad pe toate până la rădăcină. dacă le vând. aş dona suma bolnavilor de cancer.

poezie de Dorina Ungureanu
Adăugat de +
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elefanţii se leagănă pe o pânză încăpăţânată

ţin minte ca acum primul meu întâi iunie
ne-au pus diapozitive cu scufiţa roşie şi capra cu trei iezi
purtam rochiţă bleu şi eram cel mai înalt
trăgeam de codiţe o colegă şi împărţeam pachetul
cântam zece negrii mititei cu mâinile la spate
descâlceam primele semne de întrebare
cu ochii aţintiţi spre soare
arhitect al castelelor din cuburi de lemn
găsitorul batistuţei

mogâldeaţă purtătoare de stea în piept
într-o lume paralelă cu raiul
donează aripi de înger omizilor

copilul este încă acolo pe un deal verde
adună margarete lângă un stâlp imens de metal
zburdă ca un miel alb rătăcit de turmă
călăreşte norii şi botează muşuroaiele

khufu kafra mikerinos

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

elefanţii se leagănă pe o pânză încăpăţânată
ţin minte ca acum primul meu întâi iunie
ne-au pus diapozitive cu scufiţa roşie şi capra cu trei iezi
purtam rochiţă bleu şi eram cel mai înalt
trăgeam de codiţe o colegă şi împărţeam pachetul
cântam zece negrii mititei cu mâinile la spate
descâlceam primele semne de întrebare
cu ochii aţintiţi spre soare
arhitect al castelelor din cuburi de lemn
găsitorul batistuţei
mogâldeaţă purtătoare de stea în piept
într-o lume paralelă cu raiul
donează aripi de înger omizilor

copilul este încă acolo pe un deal verde
adună margarete lângă un stâlp imens de metal
zburdă ca un miel alb rătăcit de turmă
călăreşte norii şi botează furnicile
khufu kafra mikerinos

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Daţi-vă din lumină

Călătoream dinspre apus spre răsărit
şi am văzut, că moarte nu există,
că toate insurecţiile asupra acestui regim
sunt ornamente în jurul vieţii săpate,
şi mai sunt dihotomii ale Limbii,
ce, dacă e mută,
în "panta rei" o trezesc îngerii încuviinţaţi
de un om, de un om.
Dinspre apus călătoresc în fiecare zi
şi-mi decelez singura proverbialitate occidentală,
despre donatorii de sânge îndrăgostiţi de timp,
de unde pleacă înspre origini, spre lumină.
Atât de flegmatic am călătorit şi am descoperit
ce inutili în inserţiuni sunt vesticii,
care proslăvesc misterul beznelor.
Pe coloana vertebrală a estului e atâta lumină,
încât presimt revigorarea
sosirii mele din călătorie,
în locul de unde am pornit dinspre Apus.
Panta rei, ca o milostivă alegorie

[...] Citeşte tot

poezie de Lilia Manole
Adăugat de liliamanole
Comentează! | Votează! | Copiază!