Poezii despre Soare și somn
poezii despre Soare și somn.
Nu e nou nimic sub soare,
Nu e nou nimic;
Bea, mănâncă, doarme, moare,
Și mare și mic.
catren de Alexandru Depărățeanu din Nimic nou sub soare
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Dorm
lângă o șosea în formă de câine.
Soarele seamănă izbitor cu o pâine.
Dorm și mă aud cum mă adorm!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gogyohka
aud ecoul dimineții
e atârnat
pe un gând de somn
deschid ochii și văd
goana nebună a soarelui
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copilul din Soare
Ești, sigur, născut dintr-o floare
ieșită din miez de lumină,
și dormi într-o pace deplină
cu toate, copile din Soare!
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aleea fără nume
Nostalgic un soare
Sărută umbra mea
Nu m-a văzut
Când am plecat
Intinde apoi un braț
Spre asfințit
Adorm si eu
Odată cu el
Visând o iarnă
Intr-un parc
Unde umbra mea
Aștepta topită
Sub sărutul soarelui
In zăpada albă
Pe aleea fără urme.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prima
Mă strigai în vis,
pe numele de lume uitat
ce stă alături precum adevărul.
Soarele despărțea umbrele,
venind să ne cunoască
departe de timp,
unde ecranul radia albul somnului cotidian.
poezie de Alina Babcinetchi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
e ultima zi
când soarele doarme
în raza ucigașă a Lunii
e ultima seară
când se deșteaptă lumina
și toate mările cerului
nasc prunci
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
E-o liniște iubirea?
E-o liniște iubirea?
Mi-s pletele albite.
Și tulbure mi-e somnul
Ca între două pite.
Nu știu: răsare iarba,
Mai curg pe văi izvoare?!
Departe ești de mine
Cum Luna e de Soare.
Pier stele neatinse.
Noi stele se vor naște.
Am cunoscut durerea,
Nu am ce mai cunoaște.
poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de Mademoiselle
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Motanul
E negru de tot, dar are coadă electrică.
Când doarme la soare este lucrul cel mai negru ce se poate imagina.
Chiar și în somn el prinde șoareci speriați.
Aceasta se vede după ghearele ce îi cresc din labe.
E îngrozitor de dulce și rău.
Smulge păsărele din pomi, înainte de a fi coapte.
poezie clasică de Zbigniew Herbert din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Geneză
Pe dealul bătut de soare
Copilul paște cireada de bivoli.
Pe dealul bătut de soare
Copilul adoarme și visează că
Bivolii îl zdrobesc mugind în picioare.
Copilul visează și țipă în somn
Iar bivolii pasc nepăsători
Și nimeni nu știe că acolo se naște
În spaime cumplite un poet.
Pe dealul bătut de soare
Bivolii habar n-au de nimic
Dar tot sunt buni la ceva.
poezie celebră de Geo Bogza din Orion (1978)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre Soare și somn, adresa este: