Poezii despre alb și meduze
poezii despre alb și meduze.
Tablou marin
toți caii albi s-au înecat în mare
unul câte unul
ochii lor sunt locuiți de meduze
coamele plutesc la orizont -
o geamandură taie-n felii luna.
galopând
valul se-nedreaptă spre țărm
dar căutătorii de potcoave
încă dorm
încă dorm.
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fenomen direct
... Și, mai gândim și în perioade umane divinul
nu luăm, nu dăm nimic dintr-o mare autistă,
pretext să integrăm în conștient ultramarinul
și timp să consumăm în ambarcări tot ce există.
Își tatuează, albi, delfinii Danaide
și pare că toți orbii de epave-s căpitani,
pe marea care încă se deschide
plutirea legănată-i fără bani.
Ce v-am adus? Nisipuri noi, meduze colorate,
sub pleoapa tăiată-n destin-zagara,
din fantezia voiajelor abandonate,
pentru scadența maculatului ceva.
Cum, nu se mai poate emoție în fiecare zi?
legați-vă de insomnii premaritale
ca să plătiți strigările-n pustii
eu să rămân cu taxele vamale.
poezie de Vasile Durloi
Adăugat de Vasile Durloi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Transplant de stea
Mergeam să nasc ecuatorul
pe sub ramuri înnegrite, de mărgean
și singur, mă credeam în siguranță,
dar nu mă amăgeam:
se acopereau rechinii, doar schelete,
cu un nisip de verde de smaragd
din dor de ieri și rău de mare
și albi, de stafii de meduze
umblate sub cocori. Migram.
Migram pândit, născând ecuator,
în peștera cu stâlpii de topaz,
cu trup de inimă,
de stea.
poezie de Vasile Durloi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Funeralii pe mare
În temnițele mării foșnitoare
e libertatea fără de sfârșit
deasupra pace, dar în miez de mare
e un război al peștilor, cumplit
Să fie paradisul, sau infernul
acest tărâm de vechi cosmogonii?
În glorietta soarelui, eternul
se-aprind cărbunii zorilor de zi
Înmugurește aerul de sare
de alge și meduze putrezind
un clavecin vivaldic, dinspre mare
rostogolește misse de argint
Ridică vântul fustele gitane
ale acestei zile de coral
și pânze albe trec în caravane
pescarii trag năvoadele la mal
Înspumegate valuri de petardă
se sparg de dig ca pescărușii morți
tu strânge-mă în brațe, mă dezmiardă
femeie scumpă care mă suporți
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Septembrie în cartierul cu câini
pisica din cartier are zece vieți la biserică
slujba se ține în toate duminicile dar mori
neîmpărtășit cu ochii sculptați în pereți
ai vrea să lingi seva fructelor vie să te îmbăiezi în marea cu meduze sărate
câinii lumii latră zbor cu aripi de păsări pietrificate
caruselul toamnei rostogolește nopți
decorticate
himere oarbe stele cu un singur picior aritmii
este un septembrie cu secunde de aer
cu iubiri crescute din iarbă
din galbenul morții din albele toamnelor aritmii
poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pictorul de cer și ocean
albastru-mi strivește privirea
lumea este închisă-n tăceri
albul trist îmi poartă amintirea
măștilor ce nu vor să primească lumina
când în cer nu mai sunt albi pescăruși
sculptez cu clipe frumoase tristețile din valuri
cuvinte pictez neuitate-n gându-mi, amintirea
și demult respir prin frumosul ocean
așa am ajuns să adun și meduze
scoici, iar apoteotic sa pun și un ban
tarabele-n nisip își strigă disperarea
încercând să alunge tristețea, de peste an
poezie de Viorel Muha
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inelar
inspir substanța ceții
se ridică
din plutitoarea apă inamică
doar un lichid într-un lichid
licoare
pe sâni
pe coapsa caldă
mișcătoare
pe gura ca o proaspătă melasă
pe adormita piele mătăsoasă
topind într-o prelungă abdicare
meduzele
și stelele de mare
așa cum
tu
o să topești sclipirea
oglinzilor
în care ne unim privirea
lăsând să cadă
[...] Citește tot
poezie de Florin I. Cernat
Adăugat de Florin I. Cernat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Astăzi poți trece prin mine
desculță
ești atât de caldă
și plină de muguri
iar eu
sunt
transparent
ca o meduză
ce-și trage
clopotul
printr-o călimară
cu cerneală albastră
pășește cu pasul inimii
peste palmele-mi ude
nu te sfiii
sunt doar rampa de lansare
a pescărușilor argintii
care-ți întind
cearșaful pătat
de curcubeul ochilor tăi
peste trupurile flâmânde
[...] Citește tot
poezie de Iulian Lorincz
Adăugat de Iulian Lorincz
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eternul frig
Cutremur simt în mintea-mi
Cu trupul prins în tremur
De frica de neantul ce-așteaptă sus pe boltă
Cu străluciri de gheață, un meteor din lumea-mi
Din care gângurind mă petrec înspre murmur
Ce se va stinge-n lin, final... parcurs cu voltă.
Sau mă îngheț în sumbrul din fundul de abis
Printre fantome albe ce și-au pierdut respirul
În mâlul de ocean cu leduri de meduze...
Acolo unde greu-mi comprimă ultim vis
Sub miile de tone de picuri ce-mi dau girul
C-odată o să revin... să mă reînviu în frunze.
Și-n așteptare încă, eu fericit de viață,
Mă recutremur zilnic la gândul că părinți,
Poate iubite, dascăli, prieteni, cunoscuți,
Sunt înghețați de timpul ce nu-l mai au în față,
Ce e-n beton, sau humă, neștiind de rugăminți...
Sub semn de două linii... să-i știm unde-s căzuți.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (5 februarie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Pescuitorii de perle
D-a lungul umedelor stânci,
Uitate-n mările adânci,
Ca-ntr-un mormânt ce le înghite,
Necunoscute nasc și mor,
În scoica lor,
Mărgăritare negăsite!
Sunt lacrimi de ondine-amorezate
De vrun triton necredincios?
Și-acum sclipesc cristalizate
În fundul mărilor sticlos?
Dar îndrăznețul, beat de vraja
Strălucitorului său vis,
În valul care le ascunde
S-azvârle, fulger în abis!
Înoată, se scufundă, speră,
Și apa îl cuprinde lin;
Și-n adâncimea-i îl primește
[...] Citește tot
poezie celebră de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre alb și meduze, adresa este: