alb şi portocale

Până creşte iarba... (după proverbul englez While the grass grows, the horse starves)

Până creşte iarba,
Îmi albeşte barba,
Piere portocalul
Şi îmi moare calul.

poezie de George Budoi din Inspirate din proverbe, Nu frumoase, ci superbe (10 septembrie 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ciocolata

Simplă, dulce, amăruie,
Albă, neagră sau "căpruie",
Că-i tablete sau batoane,
Sau sub formă de bomboane,

Că-i cu lapte sau stafide,
Cu alune, arahide,
Afine, căpşuni, migdale,
Cu banane, portocale,

Zmeură sau marţipan,
Caramel, fistic, susan,
Cu iaurt, cireşe, mere,
Mure, merişoare, pere,

Că e cu sau fără cremă,
"Simfonie" sau "poemă",
Orice fel de ciocolată
E grozavă, minunată.

poezie de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (14 ianuarie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Culorile

Mândru şi înalt, roşul trandafir
Aşteaptă în grădina, azi, un musafir.

Galbenă e floarea care se roteşte
mereu după soare şi spre el priveşte.

Ştiu că portocala e... portocalie.
E cam rotunjoară.
... Astăzi, poartă ie.

Albastră e floare de "nu mă uita".
Tu, în poieniţă, te întâlneşti cu ea.

Verde pădurea, mă farmecă vara.
Plec pe drum de munte.
Îmi iau şi chitara.

Vişina e vişinie.
Vara, fac compot din ea şi îmi aduce bucurie.

[...] Citeşte tot

poezie pentru copii de Iulia Giuşcă din URSUL DE PLUŞ. Editura Emma. Cluj Napoca. 2015
Adăugat de Iulia Popov-Giuşcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

De vorbă cu iarnă

M-am întâlnit cu Iarna la Predeal…
Era-mbrăcată ca şi-acum un an,
Cu aceeaşi albă rochie de bal,
Păstrată vara sus, pe Caraiman…

Călătoream spre ţara unde cresc
Smochine, portocale şi lămâi…
Eram într-un compartiment de clasa I,
Cu geamul mat, pietrificat de ger,
Şi canapeaua roşie de pluş,
Sub care fredona-n calorifer,
Sensibil ca o coardă sub arcuş,
Un vag susur de samovar rusesc…

Şi-am coborât în gară, pe peron,
Să schimb cu Iarna câteva cuvinte…
Venea din Nord,
Venea din Rosmersholm -
Din patria lui Ibsen şi Björnson,
De-acolo unde,-n loc de soare

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ion Minulescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Angelice saruturi

Mi-a sărutat vântul privirea
Cu buze dulci de portocal,
Când mi-a zâmbit in vis iubirea,
Sorbeam nectarul din pocal...

Mi-a alintat buzele luna,
Mi le-a atins cu brize calde,
In păru-i nins ades suna
Un clopoţel cu franjuri albe.

De ce-aş uita sărutul nopţii,
Când ea răsare ca o floare,
O iasomie-n dosul porţii
Şi-un palmier pe trup de mare.

Am ochii alintaţi de ploaie,
Şi sufletu-mi presară vise,
Nu las durerea să mă-ndoaie,
Las relele un veac închise.

poezie de Cătălina Melinte
Adăugat de Cătălina Melinte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şoapte de iarnă

Inima-mi scrie poezie
când peste ea se topesc
fulgi de mir îngheţaţi,
în foc şi dor metamorfozaţi.

Miresme tari de brad şi portocală
se sting sub greutatea sufletelor seci,
şi văd, fără vreo îndoială
că azi uităm de darurile cereşti.

Dantela de argint cade
peste frunzele stropite prematur
de diamante reci...
fluturi albi se aştern azi, pe poteci.

Poezia savureză mirosul iernii
plimbându-se desculţă
prin nămeţii cenuşii,
ai dorului îngropat în fâşii de bucurii.

poezie de Daniela Fărtăiş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şoapte de iarnă

Inima-mi scrie poezie
când peste ea se topesc
fulgi de mir îngheţaţi,
în foc şi dor metamorfozaţi.

Miresme tari de brad şi portocală
se sting sub greutatea sufletelor seci,
şi văd, fără vreo îndoială
că azi uităm de darurile cereşti.

Dantela de argint cade
peste frunzele stropite prematur
de diamante reci...
fluturi albi se aştern azi, pe poteci.

Poezia savureză mirosul iernii
plimbându-se desculţă
prin nămeţii cenuşii,
ai dorului îngropat în fâşii de bucurii.

poezie de Daniela Fărtăiş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alizee

Prin porturile şi pe ţărmurile Insulelor Canare
Se văd micuţe case albe şi portocali în floare;
Toată ziua şi cât de lungă-i noaptea, răcoritoare,
Adie răsuflarea alizeelor, neobosită şi constantă.

Mai sunt vinul roşu, sunetul viorii şi berea cu gust de-alune,
Poveştile sărate-ale mării şi-o naraţiune
A paşilor de dans, tusea velelor pe apele în spume
Şi răsuflarea alizeelor, neobosită şi constantă.

Mai sunt, noaptea, licuricii şi luna gălbuie şi frumoasă,
Şi în palmierii fantomatici, galeşă şi somnoroasă,
O voce care mă tot cheamă, freamătul de mătasă
Făcut de răsuflarea alizeelor, neobosită şi constantă.

poezie de John Masefield din Poemele mării & balade, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ultima dragoste

desfac lucrurile bucăţi
infinitezimale
în ultima dragoste
aş putea să desenez
o inimă despletindu-şi
coastele în cuvinte fumigene
un tango pe o felie de portocală
o femeie care absoarbe insule selenare în vârtejul şoldurilor
un val cum părăseşte oceanul încordat de un surâs
călărind unicorni marini
o geană pe melodia obsedantă ce desparte albul
de celelalte anotimpuri

privirea îmi piere în lumina unor felinare interminabile
pe strada întinsă de-a lungul nopţilor cu
miros răscopt dulceag
de pere lucind pe corpul tău dezaburit în suflarea mea tomnatică

în inima mea
s-a ghemuit pentru ultima oară

[...] Citeşte tot

poezie de Simion Cozmescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din spital,la Tropice

Sala gemea de boală prelungită
Izolată acasă de sărăcie şi frică;
După birouri, feţe aspre, cu ecusoane întoarse
Consultă trupuri amorfe şi stoarse.

Eram chiar eu acolo, pe fotolii de plastic,
Numărând banii ce ies din elastic.
Din urmă, internarea reiese din hârtii
Parafate cu bancnote de mult-iubiţii doctori.

Am vene subtile, buzele albite,
Iar în braţ, instrumente fanteziste.
Pielea emană doctorîi. Leşin.
Noi sperăm în taină că o să mai ieşim.

În gând pătrunde ceaţă de lămâi şi portocale,

[...] Citeşte tot

poezie de Maria Neski (5 august 2021)
Adăugat de Maria Neski
Comentează! | Votează! | Copiază!