Poezii despre alb și table
poezii despre alb și table.
A fi sau a nu fi
Când eram mic,
credeam c-o să mă fac preot,
c-o să fiu mâna dreaptă a lui Dumnezeu,
c-o să iau cina cu el și cu nevastă-sa,
că voi juca table sau șah cu Isus,
că vom medita la cum se va termina lumea;
cum va muri, cum va renaște,
ca o pasăre phoenix,
cum va fi mai albă,
mai frumoasă ca fosta mea iubită
de la trei ierarhi.
poezie de Florin Buzdugan (2012)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tomnatic început de vară
E toamnă-n început de vară, cu ceru' aproape în umbre gri cu alb
Și doar arar cu câte un franjurat de azur, ce-n tonuri vânăt se topește
Cu ropot în șiroi, plesnind pământ, torent spălând asfalt în spume dalb
Într-un amestec rece cu pluș cald, sub câte-o rază, ce ochiul o zărește...
E bolta un ocean de adâncuri sumbre, înalte, stând să se prăvale
Doar după o boare de dogoare, se începând cu o caldă, fină adiere
Și apoi cu o rafală de niciunde, purtând multul praf din deal la vale;
Cu rupt de crengi de frunze verzi, zgomot de table... rugi, priere.
Răzbate parcă-n haos voce în iureșul de voci în vânt printre șuvoaie
Și multe muște în roi apar ca dintr-un stup, libidinoase în atingeri...
Începe iar să curgă cer; pământ se face o apă din ocean, din ploaie
Ce ține, ține... Apoi albastrul clar, curat, răzbate vânătu-n împingeri...
... Doar pasager, că răzbunarea vine scurt, e fără leac, neîncetată....
Dispare raza stăbătândă; o pâclă albită e bleul, gri din nou se colorează,
Lăsând șuvoaie în dâră depresivă, în piept, mintea o făcând înceată...
O fi în fond un semn că totul e nesigur; natura încă-n lume-i trează!...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (18 mai 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarna
1. E-alint de cald și dor acasă
Iar masa-ntinsă în arome;
Zăpezi în streașină, diforme,
Își plimbă iarna capricioasă...
2. Doi pași-nainte, unu-n urmă,
Căci vântu-i iute-n solzi de seară;
Îți naști în suflet primăvară
Iar "caldul" viscolul îl curmă...
3. E ger în urma din zăpadă
Și-n scârțâitul porții noi;
Și-i tremur printre fulgii-roi,
În vuiet: preț de serenadă...
4. Cuptorul doarme-n foc aprins
Iar plita farmecă obraji -
Roșind, se-alintă-n zâmbet, calzi-
Iar ochii-s dor de viață-ncins...
[...] Citește tot
poezie de Gabriela Chișcari (12 februarie 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari
Comentează! | Votează! | Copiază!
Arivaj
Arivaj, arivaj, strigă omul de la Blaj,
că blăjenii sunt de treabă,
nu te pupă, nu te-ntreabă,
ca amicul din Lyon, unde mi-am luat palton
Un palton și un poltron
jucau table pe balcon,
la palat, da, la palat
o salată au mâncat,
Pan cu favoritele,
Nan cu cameristele,
numai Stan și Bran muncesc
de-unu mai muncitoresc.
Nu mai râde tov. Pascalu,
te pui rău cu genialu,
un pantof și o pansea
jucau leapșa-n Bogota,
că acolo-s mulți bogați
și se simt cu toții frați.
Iar pistolul doar ucide,
asta spune Tucidide,
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Si daca mor zeii?
Au cam inceput sa moara zeii.
Ii vad din cand in cand in grupuri
Ilegalisti din timpuri apuse.
Tusesc. Stiti cat de ciudat este
Sa il vezi pe Thor cum isi lasa ciocanul
Si scote sticluta cu sirop?
Odin, care si asa avea un singur ochi
A inceput sa faca,.... cataracta.
Si-i vad in fata blocului
Jucand table si amintindu-si
De zilele cand stapaneau lumea.
A trecut pe langa mine, mai ieri, Eos.
Era palida, aproape alba,
Si m-am intrebat unde-i sunt
Obrajii ei roz si surasul stralucitor.
Purta proteza. E trist.
Au inceput sa imbatraneasca zeii
Si pamantul a inceput sa-i uite.
Mai sunt pe undeva, mi-a spus Diana
Cateva vestale, fete batrane
[...] Citește tot
poezie de Dragoș Angelescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre alb și table, adresa este: