Poezii despre angajare și frumusețe
poezii despre angajare și frumusețe.
Ți-ar place, toți bărbații...
Ți-ar place, toți bărbații în patul tău să vină,
Femeie deșucheată, punct negru în lumină!
Iar dinții, spre-a-i păstrare acestui joc turbat,
O inimă, să roadă, pe zi, te-ai angajat.
Ferestre de dughene par ochii tăi în ceață,
Și-arzând, ca lampioane, la sărbători in piață,
Se folosesc obraznic de-o forță de-mprumut,
Căci legea frumuseții nicicând n-au cunoscut.
Mașina oarbă, surdă, prea meșteră la crime,
Tu, care-ai supt de sânge atâta omenime,
Cum nu te prinde-oroarea, privindu-te, să vezi
Că,-n mii de-oglinzi, puterea de diavolă, ți-o pierzi?
Păcate mari, pe care le-ai săvârșit cu faimă,
Nicicând nu te făcură să dai napoi cu spaimă,
Văzând cum că natura, măreață-n gând ascuns,
Să plămădeasc'-un geniu din tine, a ajuns,
Din tine, desfrânato, regină-n preacurvie?
O, splendidă mocirlă! cerească mârșăvie!
poezie celebră de Charles Baudelaire, traducere de Radu Cârneci
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unde dai...
Voiam și eu să-mi facă lipitura
Cu fata cea frumoasă din vecini
Și am rugat-o ca-ntre doi creștini:
-Mamaie, îți ajut progenitura,
Îți angajez la firma mea nepotul,
Îi dau lu' fi'ta trei pachete Kent,
De mi-o aduci aici, că sunt potent,
Și-ți dau și niște bani, să-ți schimbi capotul.
Când auzi aceste vorbe toate
Mamaia se-nroși, pe loc, la față,
Vorbi la telefon...-Da, bre, se poate!
A zis că, până vine, mă răsfață
Cu o palincă sau... nenumărate,
Și-acum e-n pat... cu mine... dimineață.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Parfum vesel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunătoarea
Stăteam frumos la zid așteptându-mi credința.
Ce liniște frunzărea prin cazmale.
La un război de țesut
graurii deșirau ființa
și își lăsău din Lună bale.
Stăteam pe vine
sau nu vine
plutonul angajat de stat
într-un scaiet să își încarce
duhoarea noastră ce-am lăsat.
Și-am zis atunci!
Rămâi cu bine
dimineață
fiindcă venim să-ți facem dar
ce-n suflet buze cu dulceață
sărută-n taină un altar.
Stăteam frumos și m-așteptam să vin
Să vin...
din suflet un pahar de suflet
să mi-l ridic
[...] Citește tot
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un catel (cantec pentru copii)
Un catel traia odata
La o casa de tarani
Si pazea ograda toata
Fara nici un fel de bani.
Fara nici un fel de bani.
Cand ii arunca stapana
Mamaliga sau vreun os,
El sarea sa-i pupe mana
Si ii multumea frumos.
Si ii multumea frumos.
De erai copil cuminte,
Trebuia numai sa-l strigi,
Ca venea la tine iute
Si din coada-ti da covrigi.
Si din coada-ti da covrigi.
[...] Citește tot
cântec, muzica de Marian Cioaca, versuri de Marian Cioacă (2006)
Adăugat de Marian Cioacă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Buburuza
Degerată, dar lucidă, rătăcită sub o nucă,
buburuza se gândește cât de mult poate să ducă.
Are-o singură rochiță și-i desculță-ntreaga-i viață.
Nu se-ngrașă, nu slăbește... e tot timpul dodoloață.
Deși-i rudă cu albina, nu cunoaște gustul mierii.
Mănâncă doar păduchei de când dau în floare merii.
Toată vara are grijă nimeni să nu se deoache,
așezându-se pe-orice e privit de-o bazaoache.
A jucat roluri, o droaie, angajată de poeții
ce nu-i dau nicio simbrie, știindu-i duhul blândeții.
Face artă pentru artă, dăruindu-și frumusețea.
Lumea-ntreagă o adoră, simțindu-i delicatețea.
Nu-i decât o gândăcică! O cheamă și mămăruță.
Hărnicuță, iubitoare și atâta de drăguță...
Degerată, tot socoate, dar face planuri în van!
Habar n-are, sărăcuța, că trăiește doar... un an!
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ofertă de serviciu
După o viață de amar,
Departe însă de păcat,
Un pocăraș, un șpriț, mai rar,
Ori pe la fufe noaptea-n sat
Imaculat și-n buzunar,
Lucrând cinstit, mai mult la stat,
Norocu, n-ai să crezi, un car (!)
Prostit cred, peste mine-a dat:
Am fost asear emailat
Cu o ofertă, fără dar,
Un job mișto, ușor, curat,
La poarta iadului, portar,
Fincă și iadul e dotat
Cu-o poartă, unde-ntr-un dosar
Oricare e înregistrat,
Amprente, dinți, se iau la bar ;
Să-l trec frumos, civilizat,
Pe fiecare-n Arial,
Poruncile de le-a-ncălcat,
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zarea
ăsta în fiecare zi cumpără șampanie zarea ăsta nu e în toate zările șușoteau angajatele supermarketului de peste drum în timp ce aranjau pe rafturi șampaniile zarea până și casierele se mirau când ajungeau să scaneze codul de bare al șampaniei zarea ăsta nu e în toate zările probabil că gândeau una mi-a și zis sărbători fericite domnu' sărbători fericite i-am spus
deși nu eram în preajma sărbătorilor nici ea nu era blondă una mai în vârstă m-a întrebat vreți să o faceți lată domnu' nu i-am răspuns vreau să o fac lungă luuungă precum viața pe care nu o înțeleg viețuitorii nu știu ce a înțeles nici dacă a înțeles ceva nici nu are importanță de vreme ce acum stau și scriu și scriu în timp ce beau șampanie zarea și mi se deschid toate zările
și îi văd pe angajații self security cum stau cu ochii pe mine ca nu cumva să ies cu zarea neplătită ca nu cumva să iau prea multe zări dar cel mai mult și mai mult mi-a plăcut casiera aia brunetă și frumoasă și tânără care m-a întrebat ce sărbătoresc viața i-am spus iar ea mirată bine bine viața dar în fiecare zi nu domnișoară i-am zis nu în fiecare zi în fiecare clipă
poezie de Nicolae Silade
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orice femeie
Orice femeie ar trebui să aibă
Destui bani, ca să se poată muta...
Să îsi închirieze un loc al ei, chiar dacă
Nu vrea să facă asta niciodată
Sau nu are nevoie...
Ceva perfect cu care să se îmbrace dacă un angajator sau
Iubitul visurilor ei i-ar spune că trebuie să se întâlnească într-o oră...
Orice femeie ar trebui să aibă
O tinerete pe care va fi multumită să o lase în urmă...
Un trecut savuros, pe care să îl povestească
La bătrânete...
Orice femeie ar trebui să aibă
Un set de surubelnite, o masină de găurit si un sutien negru, din dantelă...
Un prieten care o face mereu să râdă
Si unul care o lasă să plângă...
Orice femeie ar trebui să aibă
O piesă buna de mobilier pe care nu a avut-o nimeni din familia ei...
[...] Citește tot
poezie de Pamela Redmond Satran
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Motocros
tata obișnuia să numere zile era calculat refuza orice exces al tinereții
cei șaptezeci de ani au venit peste el nechemați cu bolizii lor roșii
i-au răsturnat liniștea modestă
acum are timp să fixeze clipa aceea
când fiica lui nu exista iar el mergea pe motociclete conducând cu o singură mână
dând peste pietre din silicon peste fete care visau orașe mari precum zanzinbar
tata râdea mereu cu părul negru intrat în ochi
vedea cartiere întregi crescând peste miriști
și simțea că pământul nu se mai învârte rotund
apoi s-a angajat era cel mai frumos muncitor de la fabrica de tractoare și viața i s-a așezat în palme ca steaua dimineții subțire
am știut întotdeauna că tata este perfect și
cerurile nu-i pot schimba măsura
de aceea eu nu am așteptat feedback-ul minutelor
mai puțin măsurată decât tata am trăit la stânga dezordinii mele mentale
pe urmă am urcat în orașul vechi repetând ca un figurant
textul milimetric luminând ca un neon
dar nici până astăzi nu am găsit demonii senili ai cuvintelor care să îmi strige că
tata nu mai este cu zilele lui precis numărate cu dorința de a viețui într-un pahar precum un cașalot straniu
[...] Citește tot
poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rosebud.poem autist
visasem să scriu un poem autist
trecutul trebuia desființat &nopțile bacoviene
copleșind teribilul suflet din adâncuri
nu mă lăsasem &nu voiai să rostesc cuvântul
enigma care înfășura lumea ori mai îndeaproape lumile
în care caiii sălbateci ai vidului îți hrănesc iluziile
pocnind din bici încerci să adormi reducând aproape la absurd
întâmplările fericite ori în care ai visat să fii fericit raza oaza beduină
imensitatea pustiului putând fi numărată fir de nisip după fir de nisip
acesta e viitorul prinț al vremelniciei rostește cuvântul și nu muri
sub mâini de nisip sufletul devine infinit djini îl conduc la trap
propunând o nouă mistică și desăvârșire însă nu rosti cuvântul
ultima clipă ultima strigare aidoma lui rosebud îți zic nu te pregăti
de moarte pe maluri de râu treci mai departe într-un poem ale cărui morfeme
transcend timpul & spațiul virtual dintre mine & oricine altcineva angajat
în mistica sublimului în desăvărșita singurătate a strigătului de om viu
răspunsul depășește fantezia și așază lucrurile faptele & întâmplările
nevoii de cifra doi abstracțiune a frumuseții pierdute & a inocenței
însă tu nu rosti cuvântul decât în tăcere singura ta armă devine epicul
ascuțit ca mii de săbii iluminând deșertul dintre tine și tine dintre sine
[...] Citește tot
poezie de Cătălin Al Doamnei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre angajare și frumusețe, adresa este: