Poezii despre argint și noapte
poezii despre argint și noapte.
Cer în noapte
Noapte neagră, noapte de argint.
Lume nesfârșită
În spațiu și timp.
Prin mijloc, Calea Lactee
Cine trece pe ea?
Trece omeneasca idee.
poezie de Leopold Staff din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte cu lună (peisaj)
Va fi și luna.
Deja
puțin chiar este.
Dar, iat-o, plină atârnând în văzduh,
peste creste.
Probabil, astfel dumnezeu răscolește
cu o minunată
linguriță de argint
în a stelelor zeamă de pește.
poezie clasică de Vladimir Maiakovski, traducere de Leo Butnaru
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugăciune
Iată, pe lumina dealului cel ascuțit
Noaptea înjunghiată a murit,
Vin, puhoi, cirezile-nzoririi,
Plugurile spintecă pamântul,
O sa cânte fluierul pietrelor și râului
și din clopot sunetele vor pluti ca sfintele,
Ierburi cu andrele de argint țes covoarele de mărgarit.
poezie clasică de Ion Vinea
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Puf de argint
Puf de-argint de păpădie,
Ce-a căzut din Luna Nouă,
Melopee-n poezie,
Luna-a scuturat prin rouă!
Picătură de magie,
Râde lacrima când plouă,
Puf de-argint de păpădie,
Ce-a căzut din Luna Nouă!
Cântă vântul, legănându-l
Argintat sub clar de Lună,
Puf de vată clătinându-l...
O să-ți spună, "Noapte bună"!
Puf de-argint de păpădie,
Ce-a căzut din Luna Nouă!
poezie de Elena Moisei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-aș vrea veșmântul rupt din cerul pur
Mi-aș vrea veșmântul rupt din cerul pur,
Țesut din aur și argint și umbre,
Tivit cu soare, noapte și azur,
Și cu paing de raze și penumbre,
Și la picioare-aș vrea să ți-l aștern,
Dar sunt sărac - și nu am decât vise!
Să calci ușor când visele se cern,
Căci calci pe vise - și pot fi ucise!
poezie celebră de William Butler Yeats din Vântul printre trestii (1899)
Adăugat de Alexandra Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt disponibile și traduceri în spaniolă, catalană, portugheză, italiană, germană, rusă și arabă.
Într-un lac
Într-un lac alb de lumină,
A ieșit o lună plină.
Ce mai caută și luna
Tot în lacuri totdeauna?
Limpezește și își spală,
Noaptea, farfuria goală,
Porțelanu-având o pată
De argint necurățată.
Azi în lacul înghețat,
Blidul nu i-a mai intrat
Și-l atârnă-n ceața sură
Vătămat de-o știrbitură.
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de stassia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poetul dorește hainele cerului
De aș avea hainele împodobite ale cerului
Cusute cu rază de soare și de argint,
Albastrele, ștersele și negrele haine
Ale nopții, ale luminii și ale penumbrii,
Aș întinde hainele sub picioarele tale;
Dar eu, săracul de mine, n-am decât vise;
Mi-am întins visele sub picioarele tale.
Calcă ușor, căci pășești peste visele mele.
poezie celebră de William Butler Yeats din Vântul printre trestii (1899), traducere de Ion Pillat
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt disponibile și traduceri în spaniolă, catalană, portugheză, italiană, germană, rusă și arabă.
Veșmintele raiului
Dacă-aș avea ale raiului împodobite veșminte,
Brodate-n a aurului și-n a argintului lumină,
Albastrul și calmul umbrit al acelor veșminte
Ale nopții și-ale luminii, jumătate din lumină,
Ți le-aș așterne la picioare;
Dar, fiind sărac, am numai visele mele;
Ți-am așternut visele la picioare;
Umblă cu grijă, calci pe visele mele.
poezie clasică de William Butler Yeats, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vânzătorul de greieri
Un strigăt în noapte pe bulevard: grilu! Din câmp
vânzătorul intrat-a-n oraș pe-un măgar, cu greieri
în păr și pe brațe, ieșiți din corfele pline.
Cată să-i vânză-n piață. Se uită aiurea și tâmp.
Să vânză ar vrea o palmă de luncă-n cetate,
un cântec mai nou pentru vetre și casă.
Argint viu și negru e roiul - pe umeri.
Grilu, grilu! Cu sunetul scump, de zare aleasă!
.........
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nocturnă
Liniste, liniste...
trec cerbii prin ariniste...
Ce zâna le asterne oare
miraj de luna pe carare?...
Auzi-i cum pasesc pe prund
spre râul cu argint în fund...
Frumoasa mea cu gene lungi
paseste lin, sa nu-i alungi...
E-atâta feerie-n vai
si-atâta dor în ochii tai:
Si mi te duci asa curând
norocule duios si blând...
... Poveste din ariniste,
azi zbucium vreau, nu liniste...
poezie celebră de Eusebiu Camilar
Adăugat de Vasilica Ispas
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre argint și noapte, adresa este: