Poezii despre avere și dorințe
poezii despre avere și dorințe.
Dorință
Eu nu cer de la zei avere,
Sunt mulțumit c-un trai unul,
Dar, sărăcie, azi ți-aș cere
S-o iei din loc, tiptil-tiptil.
S-o rugăminte cam ciudată:
Dar vreau să văd și eu, o dată,
Cum se spânzură Zoil.
poezie de Marcus Valerius Martialis
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 91
Unii-s făloși cu neamul sau talentul,
Alții cu forța sau cu bogăția
Ori cu veșminte ce desfid prezentul;
Sau șoimi, ogari și cai le sunt mandria.
Și toți își au plăcerea personală,
Ce le oferă marea desfătare,
Dar pentru mine nu-s mare scofală,
Căci eu doresc ceva mai de valoare.
Decât neam nobil, vreau a ta iubire,
E mai de preț decât averi și haine
Sau cai și șoimi ori altă fandosire;
Ești mai presus de-aceste lucruri faine.
Un singur lucru mă nefericește
Să știu că ce mi-ai dat mi se răpește.
poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorințe
Nu mi-am dorit vreodată averi nenumărate,
Nici glorii, nici putere, nici popularitate,
Și nici, pe orice cale, să-obțin măriri deșarte,
De căi ce-s necinstite, o lume mă desparte.
Mă rog la Domnul nostru să-mi deie sănătate,
Căci ea, precum se știe, mai bună-i decât toate,
Să am o minte clară atâta cât trăiesc,
Să fiu iubit de-aceea pe care o iubesc.
poezie de George Budoi din Sănătatea și boala în aforisme, epigrame, pamflete și satire (20 noiembrie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Diavolul
Răul s-a întins și ți-a cuprins ființa
Și simți prezența lui întunecată
Te-ai tulburat și ți-ai pierdut credința
Și-acum purtarea ta e desfrânată.
Ești atașat de lumea materială
Dorești averi, putere și renume,
Te bucuri de plăcerea senzuală
Și râzi de cei ce vor să te îndrume.
Numai voința poate să te-ajute
Să scapi de întunecata lui robie,
Să te îndrepți spre lucruri mai plăcute
Și inima din nou să-ți fie vie.
Un întuneric e în fiecare
Dar când aduci lumina, el dispare.
poezie de Octavian Cocoș (25 ianuarie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adio, copilărie
Adio, copilărie!
Azi am împlinit 76 de ani.
Nici nu știu cum au trecut,
Nici nu știu când am crescut.
Mai întâi mi-au crescut ochii,
Apoi pantalonii,
Mi-a crescut curiozitatea,
Și apoi dorința,
După aceea,
Mi-a mijit mustața,
Și, o vreme, mi-a crescut
Știința de carte.
Apoi mi-a crescut familia,
Experiența,
Salariul tarifar
Și concediul de odihnă,
Pe urmă mi-a crescut,
Pofta de avere,
Intoleranța,
Și tensiunea arterială,
[...] Citește tot
poezie de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Proiect al primului capitol din testamentul lui A.P
Pe aer testamentul cu buzele mi-l scriu,
cât încă nu-s în comă, cât încă mi-este bine,
doresc să se împartă între copii și tine,
întreaga amintire de când eram om viu.
Averii mele brute mai grabnic dați-i foc,
vedeți că-i infectată de-un fel de gust al ciumii,
după sfârșitul nostru vine sfârșitul lumii,
noi, pătimit, poetul de moarte și noroc.
Mai scriu aici ca banii găsiți prin buzunare
să-i îngropați cu mine ca semn că îi detest
și ca un ultim, tragic, orgolios protest
al celui care suntem, în locul de uitare,
să m-așezați în groapă cu spatele spre est,
cu tot pămăntu-n față, cu lumea în spinare.
poezie celebră de Adrian Păunescu din Manifest pentru sănătatea pământului (1980)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să nu uitați de mine...
Am pus în voi iubirea și grija de părinte.
Am ocolit tot răul, scoțându-l din cuvinte
Să nu vă-ntine viața, să nu-i simțiți durerea.
În voi mi-a fost speranța și voi mi-ați fost averea.
La tot ce v-ați dorit m-am aplecat s-ascult
Și-am încercat puținul să-l fac să fie mult.
Cu peticul din coate am alungat nevoi.
V-am apărat cu trupu-mi de vânturi și de ploi.
V-am împărțit averea ce bob cu bob am strâns
Și v-am zâmbit și-atunci când sufletu-mi a plâns.
Am pus în voi speranța că singur n-o să fiu,
Dar ați plecat... și-n juru-mi s-a adunat pustiu.
Să nu uitați de mine... atâta cât mai sunt.
Eu nu-mi doresc prea multe, mi-ajunge un cuvânt
Să știu ce e cu voi, să știu că sunteți bine...
Și bucuria voastră mă ține și pe mine.
poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Femeile astea...
E bine să lăsăm femeile slabe să fie prințese
și să trăiască de pe urma altora cu avere.
E bine să lăsăm femeile puternice să fie regine
și să-și conducă singure viața așa cum doresc.
E bine să lăsăm cele mai puternice femei
să-și construiască imperii pe dărâmăturile celor lași,
care au fost lăsate fără viață în urma lor.
poezie de Eugenia Calancea (13 martie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
E tot ce mi-aș dori...
E tot ce mi-aș dori acum,
Nu bogăție, nici avere,
Un lan de flori, prin el un drum,
Acolo sufletu-mi se cere;
Și aș zburda, zburda voios,
Să-i sorb aroma cu plăcere,
Ca un copil năzbâtios,
Căci sufletul aceasta-mi cere.
Și-n drumul cel de paradis,
S-apari din flori ca o vedere,
Precum e clipa cea de vis
La tine sufletu-mi se cere...
poezie de Mihail Vîlcu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Jungla gri
Deviind din cercul lumii
De la tot ce v-ați dorit
Doar dorință de avere
Pe când unii mai nimic
Ignorând fudul străbunii
Natura-ți făcut metal
Acționând-ați în tăcere
Spre doar scopuși material
Întrebată-ma-ș în ură
De ce nimeni nu ascultă
Căci privit în jur observa-ș
Ofilat-ar orice frunză
Și privit-am prin orașe
Totu-i de un gri murdar
Nu pot diferenția case
De-un spital municipal
[...] Citește tot
poezie de Stegaru Ovidiu (7 iunie 2020)
Adăugat de Uci
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre avere și dorințe, adresa este: