avere şi suflet

Graiul

El vine din adânc de vreme
Pe căi de suflet şi poeme

Şi ştiu că fără el nu sunt
Decât o mână de pământ

Pe-o lume plină de durere
Îmi e unica avere!

poezie de Milea Preda
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un nimeni sunt, un simplu nume,
Un suflet bun, pe-această lume.
Averi nu vreau, ci-ador din toate,
Seminţele de bunătate...

catren de Mihaela Banu (7 aprilie 2021)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Putere, avere şi durere

Când eşti în floarea vieţii,
Când ai anii tinereţii,
Ai putere, n-ai avere,
Sufletu-ţi saltă-n plăcere
Că nu ai nici-o durere.
Când intri în toamna vieţii,
Când simţi povara bătrâneţii,
Degeaba ai multă avere
Dacă nu mai ai putere.
Ai suflet plin de durere
Că şi averea îţi piere.

poezie de Dumitru Delcă (11 octombrie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

O, lume, tu eşti strâmbă...

O, lume, tu eşti strâmbă, nu vrei să faci dreptate;
Cei josnici au avere, au funcţii, au de toate,
Iar cei cu suflet nobil trăiesc în sărăcie
Şi-ndură ca cei josnici cu ei trufaşi să fie.

poezie de George Budoi din Poezii (23 februarie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luciferele

Bani multi şi avere,
Aur, cuferele
Pline cu mărgele...
Toate-s lucifere!

şoapte ş-albăstrele
Săruturile mele,
Suspine de plăcere...
Toate-s lucifere!

Pe limbi de foc sufletele
În care mor iubirile,
Ne bântuie nopţile...
Ne spulberă visele...

De vină-s Luciferele...

poezie de Ruxandra Palade
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Averea sufletului...

Aş vrea să fie un soare galben arzând,
ploi sau vânt în murmur curgând,
flori, păsări şi fluturi spre soare zburand,
balans de lumini pe cer cuprinzând,
iar traiul omenesc se-nalţă suferind
şi esenţa divină din sfinţi, viaţa ocrotind.

poezie de Eugenia Calancea (10 aprilie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugă

Dă-mi tu, Doamne, un cotlon
sau fereastră cu oblon
să-mi ascund averile:
sufletul şi vrerile!

Să mă-ngrop într-un troian,
să-mi treacă urâtul an
în care am pierdut, pierdut
suflete. Şi m-a durut...

Lacrimile să le ţin
înecate în suspin
iar în noaptea de Ajun
să le şteargă Moş Crăciun

Şi să cânte sus, în cer,
la cei duşi... un leru-i ler!

poezie de Carmen Pasat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Realism

Mă suflete, tâlhar de primăveri,
De azurii migdale şi tării
Întoarce şi tu coarda pe averi
Şi te ridică-n sure clădării.

Priveşte, am rămas doar noi calici,
Cu tidva şi cu tolba de imagini –
Din rime potrivim mereu panglici
Şi-n buzunar ne miaună paragini.

Ce te mai uiţi la acatiste şi iconi,
La glorii afumate, la candori?
Imită larg atâţia histrioni
Şi-om hăuli şi noi între comori.

Poema noastră nu ne dă nimic
Nici în gâtlej şi nici îmbrăcământ.
La dracu toată zarea din colnic –
Mai bună e o traistă de pământ.

poezie celebră de Ion Pena din revista "Universul literar", an I, nr. 48 (10 decembrie 1942)
Adăugat de Anisoara Elena Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăminte

Mamă, lumină dintâi
Te rog mai rămâi,
Pe cap mă mângâi
Şi fi-mi căpătâi.

Lumina de-apoi
Cu suflet şiroi
Cu râu de nevoi,
Desculţă prin ploi

Lumină de ieri
Te rog să nu pieri
Şi morţii să-i ceri
În loc de averi

Să-ţi bată la poartă
Mai rar: niciodată.

poezie de Marius Robu din Carte de bucăţi (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Până la final...

Nu-mi vând sufletul pe bani,
Nu am de averi nevoie,
Sunt un suflet ce-n lungi ani
De iubire am nevoie!

Nu-mi dau trupul pe nimic,
Dorul ştiu să-l amăgesc,
Prin încredere câştig
Omul pe care-l iubesc.

Nici pe el nu-l las să plece
Pe cărări necunoscute,
Din săruturile dulcege
Îi fac mii de revolute.

Îl ascund în sânul meu
Începând de dimineaţă
Şi o să-l păstrez mereu
Până la final de viaţă!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!