Poezii despre bărbați și concubinaj
poezii despre bărbați și concubinaj.
Recitalul simptomelor
Nu-mi place firea, starea mea mentală;
Sunt acră, certăreață și brutală.
Îmi urăsc picioarele, îmi urăsc mâinile osoase,
Nu tânjesc după ținuturi mai frumoase.
Mi-e groază de recurența luminii dimineața;
Nu-mi place noaptea să intru-n pat, să-i văd albeața.
Privesc chiorâș la omul simplu și-așezat.
Nu suport niciun banc, fie el inocent sau deocheat.
Nu-mi găsesc liniștea când scriu, nici când pictez.
Lumea mea-i o grămadă de-aiureli, un titirez.
Sunt decepționată, stearpă, cumva un lest.
Pentru felul cum gândesc, ar trebui să fiu deja-n arest.
Nu-s bolnavă, dar nici nu mă simt bine.
Fostele mele vise-s azi dracului concubine.
Sufletul mi-i frânt, spiritul posac, pus sub obroc.
Nu mă mai plac deloc, dar chiar deloc.
[...] Citește tot
poezie de Dorothy Parker, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hanny
În seara când s-au întâlnit,
Ea se-ndrepta cu pas grăbit
Spre locuință.
El îi oferă brațul său,
Dar ea-i răspunse: "Domnul meu,
N-am trebuință!
N-ascult de tinerii frumoși,
Bărbații toți sunt mincinoși,
Cu-o vorbă dulce
Ei te seduc, te-adorm ușor
Ca mamele copiii lor,
Când vor să-i culce..."
El o privește drăgăstos,
Răspunde ea privind în jos:
"Mă cheamă Hanny...
[...] Citește tot
poezie celebră de Miron Radu Paraschivescu din Cântice țigănești (1941)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre bărbați și concubinaj, adresa este: