becuri şi timp

Poem la aniversarea celor 43 de ani ai mei

să o sfârşeşti singur
în cavoul unei camere
fără ţigări
sau vin –
numai cu un bec
şi cu o soba de fier,
cu părul sur –
şi bucuros că ai
camera.

poezie clasică de Charles Bukowski, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gogyohka

luna speriată se preface că doarme
sub un nor răscolit de vânt
în candela tăcerii
razele unui bec scaldă
istovite oglinzi de cleştar

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Labă de pantof

A venit noaptea şi mi-a pąscut aripile
Luna dă din colţ în colţ
de pâine se rupe o coajă de foame
de sete fac spuze mestecenii roz.
Ce câine şeptica latră la stele
La flaut o mâţă îmbată un bec
La geam două zile trag de mărgele
Cu ele pantofii de picioare să-mi frec

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem la aniversarea celor 43 de ani ai mei

s-o sfârşeşti singur
în cavoul unei camere
fără ţigări
sau vin –
numai cu un bec
şi cu o soba de fier,
cu părul sur –
şi bucuros că ai
camera.

... dimineaţa
ei sunt deja acolo
făcând bani:
judecători, tâmplari,
instalatori, doctori,
copii care vând ziare, poliţişti,
frizeri, spălători de maşini,
dentişti, florari,
chelneri, bucătari,
şoferi de taxi...

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Charles Bukowski, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pătratul

unde e beznă e întuneric
unde-i lumină arde un bec
soarele nu
e destul de puternic
pământu-i rotund universul e sferic
zilele nopţilor trec
pătratul
rămâne pătrat omul consumă
curenţii de aer pământul
e rotund înclinat
spre dezastre

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte bună

Stau pitit zilele să apari licurind,
Să te păzesc în alb căuş de lună,
Să-ţi iei din poleitu-i de argint
Noapte bună!

Te aştept să calci pe drumul către casă
În amurgu-n ciripituri mii, pe strună,
Să-ţi iei din zborul păsării... Crăiasă,
Noapte bună!

Pândesc la colţuri să nu am rival
Când singură ieşi, nu cumva să-ţi spună
În locul meu cu atâta drag, sideral
Noapte bună!

Stau bec aprins în al tău abajur
Şi nu mă sting de-l stingi cu fină mână;
Să-ţi fiu pururi lumină... Îţi conjur
Noapte bună!

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (5 mai 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire

Tu, devii floare în fiecare seară,
Aduni pumni de miere în sân,
Vârcolacii rup bucăţi din lună
Punându-mi în suflet o mână.
Rămân!

Ochii mângâie filmul cu oase,
Coxatroza apare sub bec,
Eu o simt la mine în şolduri,
Tu unde ascunzi secretul?
Te-ntrec?

Punem ochelarii să se iubească,
Prin ei trec ochii şi limba şarpelui,
Trec vârcolacii cu miere şi luna
Şi tu cu iubirea mie dăruită.
Întotdeauna!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În urmă cu ani la Cenad

atârnau din tavan fragmente de porc
afumate sărate tăiate
contre jour de lumina furişată din pod
cristalele
de acum par a se numi candelabre
becurile mici au forma capetelor de os (?!)
din şoncile de banat de odinioară
la cenad
e toamnă acum, a fost vară
şi iarnă în urmă cu sute
şi sute cusute de ani

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Etc

Iubita mea dezarticulată perpendiculară, splina ta e maşină de cusut nori glasuri sunt deflaţia monetară Berlin face policeman la dreapta
Stele gri fluieră identic greşelilor de gramatică pasul tău marchează 300 yards în aerodrom la five-o'clock sandwich îţi oferă nervii de fosfor iată becurile cu mănuşi de la tâmple diagonal în vestă îmi port creierul mic ca o lampă sau un ceasornic omega prin music-hall am dansat în eprubetă albastru fenomenal salcâmii au jucat poker
în pieţe forduri stau cu mâinile în buzunar Edy îţi port sufletul prins în pioneze Luna-Park vântul e de trei săptămâni someur T. S. F. a şters cerul cu sârma de parquet

poezie clasică de Stephan Roll
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Curcubeul din lentilă...

se pune în semi-lună,
noaptea-n soarele din bec
doar cu dioptrii s-alerg.
Gândul face pârtii pe hârtie,
atras ca un magnet.
Cuvintele dansează-n
hora poeziei cu viteza luminii.
Mirosul de cerneală
îmi stă brodat pe faţă.
Orele zboară ca vântul!...
Dimineaţa îşi varsă
lacrima în gura ierbii.
Rimelul cade greu pe gene.

poezie de Cristina Mariana Bălăşoiu (30 mai 2016)
Adăugat de Cristina Mariana Bălăşoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!