Poezii despre boi și moarte
poezii despre boi și moarte.
Mireasă
în rochie de alb rebegit,
jelania păcatelor vieții mele
vă poruncește cu limbă de moarte
să-i plimbați iertarea
într-un car tras de boi
potcoviți cu lacrimi din ochii
veșnicei neadormiri.
poezie de Eleodor Dinu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La răspântia neagră
La răspântia neagră
S-au oprit trei care.
Cei care le mână
Scapără-n amnare.
Unul din ei zice:
- Fost-am la oraș
Să mă judec iară:
Tot eu păgubaș.
Altul: - O făclie
Și-un coșciug am luat:
Mi-a ucis vechilul
Unicul băiat.
Cel din urmă: - Uite,
Mai aveam doi boi;
Pentru bir mi-i vinde
Mâine pe-amândoi.
[...] Citește tot
poezie celebră de Ovid Densusianu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eroi ad-hoc
Zău că nu aveți ce face
căutați iarăși "eroi"
mai lăsați-mă în pace
am o pungă de nevoi
Cum să nu vă cânt eroi
care stați pe baricade
ca și într-un car cu boi
tare bine vă mai șade
Colo sus, pe baricade
dacă nu aveți ce face
mai muriți, dar cum se cade
și lăsați-mă în pace
Moș Crăciun, vino cu sacul
ia-i și du-i direct la dracu`
poezie de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soacra lui Ștefan Cel Mare
Pe o strada îngustă
Într-un bloc decent
Unde bate vântu și-i pe jos curent
Tânăra soție
Plânge și suspină
Că-i oprită apa și nu e lumină
Și că la serviciu soțul ei iubit
A plecat la 10 și n-a mai venit
Orologii sună noaptea jumătate
Jos în bloc la ușă, oare cine bate?
Eu sunt mama soacră, sunt făcut covrig
Vin de la serviciu și sunt mort de frig,
Tânăra nevastă fuge să-i deschidă
Dusă în balcon, mama soacră strigă
Ora e târzie ești un derbedeu
Unde ți-e chenzina?
Nu-ți sunt soacră eu
Ce sunt eu de vină
Dacă soarta-i crudă
Și-am muncit ca boul cu 50%
[...] Citește tot
parodie de Autor necunoscut
Adăugat de A. Stan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zborul din vis
Dimineață, iar,
soarele răsare,
mă trezesc din nou,
nu-mi prea este foame,
dar mănânc un ou,
la serviciu plec,
deși nu am chef,
că am ca șef un bou,
aer de cavou!
Dar noroc cu harul
de la Dumnezeu,
ce îmi umple carul,
ceva, mereu, nou.
Seara, privind luna,
ca pe-un bibelou,
încerc să adorm,
somnul vine greu,
fiindcă-i zarvă mare
lângă blocul meu,
de la un depou.
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vasile
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Înserare de primăvară
Se duce soarele, unde s-o duce,
Și vine noaptea, de unde-o veni,
Se strânge multă lume la răscruce
Și latră câinii, făr-a conteni.
Pământul are un miros aparte,
Nu de conglomerat de silicați,
Iar carele din cer nu-s prea departe:
Se-aud cum suflă boii dejugați.
Să nu-mi furați această perspectivă,
Căci, dacă știu prea multe, mor ca voi;
Și n-aveți nici bomboane de colivă,
Să-l îndulciți pe Dumnezeu, apoi!
poezie de Marius Robu din Aproape alb (5 martie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prima poezie scrisă de Păunescu după moarte
Intrai și eu, aicea, cum murii
Să văd dacă vorbiți și voi de mine
Și-s înțolit în haine străvezii
Și străveziu e sângele din vine...
Găsii o ceată de poeți moderni
Găsii cuvântul arhidezbătut,
Găsii politici despre boi și reni,
Nimic, dar chiar nimic de-al meu talent căzut.
Am fost în viață până azi, iubind
Și cer și vânt și apă și pământ
Și peste toate-acum mă uit, spre cer plutind
Și toate-mi par de nerecunoscut.
Să v-amintiți etern de-acum de mine
Ca de-un compatriot poet român
Prin al cărui străveziu sânge din vine
Au curs poemele care rămân.
[...] Citește tot
poezie de Andrei Lupu (noiembrie 2010)
Adăugat de Andrei Lupu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ne-a rămas în minte
șirul aparent nesfârșit de bărbați
în zdrențe înaintând greoi prin mocirla
drumurilor desfundate purtând cu ei
regii morți în sicriele scoase din cripte
pentru a nu lăsa corpurile sacre
în mâinile fiarelor care vânau
le cărau în carele trase de boi sau
dacă drumurile erau prea rele
pe umerii călugărilor care-i însoțeau
în timpul călătoriei nu numai trupurile
regilor decedați au fost zdruncinate
chiar regele cel viu a fost cărat
de nevoie într-un car tras de vite sau
pe targă alături de prințul regent
rănit și el de un glonț pierdut în timp
ne-a rămas în minte acea armată
care-și purta morții și răniții cu mândrie
amară pentru totdeauna noi știm
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dezgust
Regurgitus sunt astăzi, jălbar cu multe ținte,
"On target" denumite, în snob de nou model,
De așcoliți ce adună diplome-n crez, ce minte;
E-o clonă din furat și bou e-ou... din vițel!
Și-i multă mult minciuna, tupeul cu hoția,
Că-s devenite merit, cu titluri de noblețe,
Ne păcălind și țara, pe cel ce dă simbria...
Și moare un neam... odată, predestinat să-nvețe?!
Mă jur pe toți strămoșii s-audă, să-i trezesc
Din os sfințit străjeri, din cultul rusticism
Să curme redundantul, pe cei ce săvârșesc
Rușinea dezlânată... școliții-n empirism!
Estomacabil simț 'n icterice sechele
Îmi lasă gust amar, îmi sparge voal-timpane...
Și-s depășit că-s mulți, sus-pușii de lichele,
Ce etnia îmi conduc... aleși din proști, cotloane!
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (24 iunie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soacra și vaca
O noră și cu o soacră
Care bine se împacă
Se-ntrebau lângă-o pășune:
- Ce-i mai bine bou sau vacă?
După multă chibzuială
Trăncănind fără să tacă
Soacra fu să hotărască:
- Eu mai bine cred că-i vacă.
Vaca pășunând pe-aproape:
- Mai bine să mor pe rug
După ce o viață-s mulsă
Și cu boul trag în jug
Și-am parte de-un taur tandru
Odată pe an, mi-e dor
Să fac dragoste într-una
Dar sfârșesc în abator.
[...] Citește tot
fabulă de Petru Miloș
Adăugat de Petru Miloș
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre boi și moarte, adresa este: