Poezii despre brumă și iubire
poezii despre brumă și iubire.
Lansează aripi dragostei
Iubind, iubire tu să dăruiești,
Mângâie fața apei cristaline,
Învață cum iubirile se cresc,
Iubește, dăruind raze din tine!
Pe cerul plin de stele-nmiresmat,
Pe ramuri de s-aștern tăcute brume,
Alină-le c-un zâmbet aromat,
Iubește-le, cum te-ai iubi pe tine!
Amurgul de coboară peste văi,
Când îți atinge geana ta fierbinte,
Tu izvorăște calde, dulci scântei,
Lumină tu, a ta iubire sfântă!
Petale dalbe de plutesc șuvoi
Ori stingheriți fiori bat la fereastră,
Să te pătrunzi atunci și tu prin ei,
Lansează aripi dragostei albastre!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dor pădureț
Perele pădurețe, sărutate de brumă prima dată,
Cad, încercând să-și ascundă rușinea prin iarba uscată.
La fel mi-ascund și eu printre uscături, prin fânețe
Iubirile târzii și pădurețe.
poezie de Marius Robu din Degeaba
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vine toamna
Vine toamna,
dragostea mea,
pierd pomii săruturile
și le aștern peste
sufletele noastre distruse...
Cerul plânge
de-atâta tristețe
și cheamă soarele înapoi...
Zboară păsările
către Nicăieri și lasă
în urma lor
bruma de amintiri din
cuiburile fericite...
Închide fereastra,
dragostea mea,
că vântul ăsta
nu iartă pe nimeni...
poezie de Any Drăgoianu (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noiembrie
Aș îndrazni sa-ntreb iubite,
Cánd bruma alba pe copaci
Din poala toamnei ratacite
Te mangaie, tu ce faci?
Ce faci, cand la plimbare
Cu vantu' ma iau de maná
Și amândoi pe o cărare
Te căutăm de-o săptămână?
Toamna asta acum devine
Un vis carunt pe undeva
Ce faci? Tu stii ca maine,
E noiembrie si-i ziua mea?
poezie de Amelia Florentina Glava
Adăugat de AMelia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sens
Munții scriu pași
În toate direcțiile
Unde glonțul iubirii
Nimerește oglinda
Neștiutoare
A inimii
Fără imagini.
Cu brațe
Scăldate în ură
Fereastra se leagănă în dangăte.
Tresar clopote trandafirii
Pe bruma porționând
Dureri sclipitoare!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bine-ai venit!
Bine-ai venit în toamna mea de aur
Iubito cu o lume la picioare
Cocori schilozi ce nu mai pot să zboare
Și pus sub embargou bătrânul graur
Orgolii calpe subțiind odoare
Averea risipită pe coclaur
Din tot pustiul, singur un balaur
Și doar misterul ce ni se năzare
Renașterea cu șansa sau norocul
Subit căderea dintr-o altă lume
Un țărm de năzuinți ascuns de brume
Și mâna sorții care face jocul;
Decorul fast și plin de măreție
În drum spre un izvor de apă vie
poezie de Ion Untaru din manuscris (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Seară de toamnă
Seară, frig,
buletinul meteo aruncat la gunoi,
sentimente prăfuite,
ruginesc sub pătura de brumă,
Ducu Bertzi, cu glas ruginit
își tot cântă iubita
(pe unde-o fi?),
accident teribil pe DN 1,
a doua lună de șomaj tehnic,
frunze căzute în parcul de vizavi,
E toamnă fir-ar să fie,
s-a dus, ehee, septembrie,
gata cu romantismul boem,
iubesc, am curaj și mă tem,
spunea poetul
într-un acces de furie!
Va trece și toamna,
muri-va și iarna,
apoi vom curăța, grijuliu iarba
ți vom găsi, acolo, biete sentimente,
[...] Citește tot
poezie de Ioan Țoanță din Templul devenirii noastre (2014)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Basarabie
dintre toate florile din lume tu ești floarea cea mai ofilită
uneori scăldată-n foc de brume alteori de arșiță cumplită
dintre toate sorțile din lume, tu ești soarta cea mai oropsită
și când duci în spate al tău nume și când altă cruce prorocită
dintre toate sorțile din lume tu ești floarea cea mai hărăzită
ba din când în când să mă sugrume, ba mereu-mereu a fi iubită...
poezie de Iurie Osoianu (7 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Există un alt cer
Există un alt cer,
Mai binevoitor și mai senin;
Există alte raze de soare-acolo
Unde întunericul pare-a fi deplin;
Uită de ogorul surd și mut, Austin,
Uită pădurea care tinerețea-și pierde
Aici e o grădină cum alta nu-i,
Aici e-un crâng cu frunza veșnic verde,
Unde nu cade niciodată brumă;
În flori cu petalele-n veac nemuritoare
Se-aude zumzet de-albine, andantino:
Hai, rogu-te, iubite frățioare,
În frumoasa mea grădină vino!
poezie clasică de Emily Dickinson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bulgărele cu mustăți
Sunt un câine pe care nu-l mai iubește
nimeni
de aceea stau lângă strachina mea
pe care cade bruma
și a devenit la fel de ruginie
ca frunzele pe care
doar vântul le mai ține
înainte de a îngroșa pământul.
Zilele au devenit din ce în ce
mai puțin luminoase
trec una după alta
fără a mai aduce nimic în plus
afară de amintiri.
Am fost odată fericit
curtea prin care alergam
mi se părea cea mai frumoasă grădină
din câte pot exista
ascultam pașii stăpânilor mei
[...] Citește tot
poezie de Florentin Gheorghe Sorescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre brumă și iubire, adresa este: