Poezii despre bufnițe și muzică
poezii despre bufnițe și muzică.
* * *
fiecare suntem omul din glotă. stăm în gât.
fiecăruia. omul regurgitat. reîncărcat. omul
care tremură din glotă. spasmele glotei
sunt spasmele emoției
și seminției noastre. glota tremură. se
jelește.
se zbate. ca un ochi rău. ca o pasăre. ca
o bufniță. cucuvea. cântec de leagăn. tu,
cântă, glotă,
iartă-mă, căprioaro! trebuie să cântăm din
ceva. trebuie, cu toți, să cântăm, din ceva,
gâlgâind de sânge.
poezie de Mihail Gălățanu din Corpul de glorie (2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec pătimaș
e seară,
toamna își priponește
toți mânjii în livezi.
cu ceară
pică o crizantemă
peste dovleci obezi.
o moară
trage pe roata mare
un vraf de stele verzi.
în gheară
buha agață ramul
în lună plâng trei iezi.
treci iară
și-n astă-nverșunare
cu sângele-mi dansezi!
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Haiducul
Intră în codru, în patria verde.
Mai stă o clipă cu mâna în barbă.
Gândește aiurea, la aur, la sânge,
și-și face inele de iarbă.
Va trebui să taie de-acum
potecile toate de-a curmezișul.
S-a pierde în munte, s-a pierde,
uitându-și de mumă și moarte.
S-a duce tot mai adânc până unde
se-nchid toamna șerpii subt stâncă.
Va să desferece duhul pădurii
și șipote negre cari cântă.
N-o să-l mai vadă nimeni cu anii.
Numai de sus pretutindeni
L-a dovedi cu țipăt uliul
și buha cu scurte jelanii.
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Haiducul
Intră în codru, în patria verde.
Mai stă o clipă cu mâna în barbă.
Gândește aiurea, la aur, la sânge,
și-și face inele de iarbă.
Va trebui să taie de-acum
potecile toate de-a curmezișul.
S-a pierde în munte, s-a pierde,
uitându-și de mumă și moarte.
S-a duce tot mai adânc până unde
se-nchid toamna șerpii subt stâncă.
Va să desferece duhul pădurii
și șipote negre cari cântă.
N-o să-1 mai vadă nimeni cu anii.
Numai de sus pretutindeni
1-a dovedi cu țipăt uliul
și buha cu scurte jelanii.
poezie celebră de Lucian Blaga din La cumpăna apelor (1931)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primăvara
Cioc-cioc-cioc bate-n fereastră,
Cin' să fie, cin' să fie?
A venit o ciocârlie,
Primăvara să vestească!
În stoluri se-ntorc cocorii,
Graurii-s din nou prin vie,
Cioara, tot voind să stie
Stă cu ochii-n largul zarii.
Mierla, măcăleandrul, stârcul
Harnici cuiburi își refac,
Vesel, cântă un brotac
Vrând să le mărească sârgul.
Grangurul și cu cinteza
Recitalului dau curs,
Tulburându-i, în ascuns,
Doamnei bufnițe, asceza.
[...] Citește tot
poezie pentru copii de Valeria Tamaș (2011)
Adăugat de Valeria Tamaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântecul bradului
Subt Ursa Mare, surpat de bureți,
neatins de om, neajuns de ereți,
bătrân, bătrân, în imperiul meu
bradul bărbos străjuiește mereu.
Lichene și buhe și viespi îl cuprind.
Păianjenii sfinți prin cetini se-ntind.
La un veac, tot la un veac, din înalt
mi-1 lovește în creștet fulgerul alb.
Stă între zodii și țară un brad.
Sărutate de fulger - crengile ard.
Dar, iată, se scutură numai de scrum,
și flamura-i nouă și fără de-ajun!
Mistrețul poveștilor iară și iar
încearcă de scoarță prăsele de var.
Și făr' de-asfințit în imperiul meu
tânărul brad străjuiește mereu.
poezie celebră de Lucian Blaga din La curțile dorului (1938)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Întrebat-am vântul, zburătorul
Bidiviu pe care-aleargă norul
Către-albastre margini de pământ:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Zis-a vântul: Aripile lor
Mă doboară nevăzute-n zbor.
Întrebat-am luminata ciocârlie,
Candela ce leagănă-n tărie
Untdelemnul cântecului sfânt:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Zis-a ciocârlia: S-au ascuns
În lumina celui nepătruns.
Întrebat-am bufnița cu ochiul sferic,
Oarba care vede-n întuneric
[...] Citește tot
poezie celebră de Nichifor Crainic
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Basorelief
Spirala prăbușește pe muchiile orei
Înfățișări de sânge ucise lângă șerpi,
Un ibis putrezește în fluxul aurorei
Și purpura vânează, cu marginile, cerbi.
Oglinzile sărează genunchii baiaderei
Și trupul își jertfește mărgeanele în dinți;
Matrozii o măsoară cu linia galerei
și chinuie cucuta din flaute fierbinți.
Vertebrele prințesei încarcă obeliscul,
Și alb își crește sclava un umăr peste mâini.
Între corăbii sună ostroavele cu discul
Și bufnițele lunii dărâmă-n ochi fântâni.
Învinge efigia cu sulițele tribul,
Și trunchiurile cântă pe aripi de palmieri.
În piatră lâncezește papirusul și scribul
Și cucuta otrăvii frământă-n arcuri jderi.
poezie clasică de Alexandru Robot din Apocalips terestru (1932)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Basmul inimii
Pe o culme in zare
Șade tolănită lună
Luminând un basm in noapte
Fulguită de sclipici cu licurici
Ochii de buhă pe un ram sticlesc
Lupii cântă in cor selenarul dor
Stele prăbușite privesc strălucirea
Razelor călătoare după moartea lor
Eu-ți șoptesc pe genunchi mei
Basmul arzător al inimii
Ochii-ți sclipesc licurici fierbinți
Tolănit privesc feeria iubirii
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Întrebat-am vântul, zburătorul
Bidiviu pe care-aleargă norul
Către-albastre margini de pământ:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Zis-a vântul: Aripile lor
Mă doboară nevăzute-n zbor.
Întrebat-am luminata ciocarlie,
Candela ce legăna-n tărie
Untdelemnul cântecului sfânt:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Zis-a ciocârlia: S-au ascuns
În lumina celui nepătruns.
Întrebat-am bufnița cu ochiul sferic,
Oarba care vede-n întuneric
Tainele necuprinse de cuvânt:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
[...] Citește tot
poezie celebră de Nichifor Crainic
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre bufnițe și muzică, adresa este: