Poezii despre bujori și gânduri
poezii despre bujori și gânduri.
Pe când eu prin lume
Pe când eu prin lume pribeag mă purtam,
pe când doar la dansa cu gândul eram,
Ea n-a mai putut să m-aștepte atât
și-a pus cununia în cap cu-n urât.
Și iată trăiește iubita mea veche
cu-n prost ce nu-și află pe lume pereche.
Curată mi-i mândra ca fulgul de nea,
de-a pururi o port eu în inima mea;
obraji ca bujorii și ochi îngerești,
și noi am putut să trăim ca-n povești!
dar eu m-am căscat la noroc cum dispare,
nicicând n-am făcut o prostie mai mare.
poezie clasică de Heinrich Heine
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mărțișorul prietenilor
MĂRȚIȘORUL PRIETENILOR
Ofer amicilor mei:
un buchet de ghiocei
cu privirea mea pe ei
și dragostea din condei.
Pe gânduri am zugrăvit
urări din sufle smerit
și cu drag le-am dăruit
celor care le-au primit.
În roua din ochișori
le-am scăldat din seară-n zori
și le-am așezat pe flori
de narcise și bujori.
Buchetul urărilor
l-am legat cu fir de dor
să-l trimit, de Mărțișor
[...] Citește tot
poezie de Maria Filipoiu (martie 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cădea o ploaie...
Cădea o ploaie dulce și suavă
Ca-n Eminescu, din bătrânul tei.
Aveai în ochi o mare de scântei,
Iar eu înfățișarea cea mai gravă
Să-ți pară vorba-mi, vorbă cu temei...
Și-am tot visat ca alții fericirea
Ascunsă-n ierburi și cuprinsă-n flori.
Erai cu trenă și aveai bujori,
Așa cum te întrunchipa iubirea.
Eram și eu și alții visători.
Se risipea în jur o melodie
Ca dărnicia unui blând copil
Ce-și saltă, blonde, pletele-n April,
Când corzile, țâșnind adânc din glie,
S-au re-mplantat în solul lor fertil.
Neînțeles de cel ce Înțelege,
Inevitabil ne-am topit arzând,
[...] Citește tot
poezie de Adrian Erbiceanu
Adăugat de Sabyanna
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
PASUL SPRE CASĂ
Si mă duc in depărtare, unde norii albi de vată
Mă acoperă cu aripi si-mi vorbesc ades in șoaptă.
Si mă duc... mă duc cu gândul, amintirile s-adun
Să le pun intr-o catrință, odihnindu-mă sub prun.
Văd in zare cum răsare o mușcată in fereastră
Bcuroasă că imi vede pasul indreptat spre casă.
Au plesnit de bucurie toți bujorii in grădină
Si se leagănă sub soare lujerii de la sulfină
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Deunăzi mușcat-au...
Deunăzi mușcat-au din plante carnivorii
Cu dinții ce din piatră un univers au stors,
Și-ntr-o privire crudă se închinau bujorii,
Căci de ascuți lumina nu-i cale de întors.
S-au zis destule-n lume, dar un festin de versuri
Nu au văzut nici caii pe lângă-un drum de șes,
Când buruieni uscate împiedicat-au mersuri
Ce-au dat substanță filei cu-al artei interes.
De neputințe gândul în cercuri se îmbată,
Ca o garoafă crudă mă zbat și eu, demis,
Dar unde-mi este-acuma trăirea de-altă dată,
Alături de speranța unui hectar nescris?
Pierdută-a fost recolta, când mândri stau ciocoii
Pe-un mușchi de rădăcină, privind în chin eroii.
poezie de Ionuț Popa (29 martie 2008)
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
În patul de ger
Mai întâi moartea și-a rujat coasa
cu o inimă stătută
apoi a dansat o stea neștiutoare
prin lanul de picioare
o bătută...
Eu dorm în patul ei
cu secunda la cap
cu peretele la margine
și în oglindă
cu o altă oglindă sap.
Mă trec fiorii
ascunși în scânduri
în grădină bujorii
îmi miros din gânduri.
Se usucă foșnetul
se usucă vântul
se usucă
oamenii
ce ne țin rândul!
Trec morții pe cer
[...] Citește tot
poezie de Alin Gheorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ai mințit
nu ți-e dor și nu ți-a fost
știu povestea pe de rost
aseară ai fost la firmă
ieri la prânz intr-o grădină
trebuia să aduni flori
să-mi oferi mie in zori
ai mințit de la-nceput
iar eu nici nu te-am crezut
ai vrut doar motiv să pleci
să vizionezi un meci
puteai simplu să imi spui
dar aveai un gând hai-hui
de la meci sigur la bere
și de-acolo dulci himere
ai venit in zori acasă
fără flori si fără glastră
[...] Citește tot
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am întâlnit munții
Călătorind spre înlăuntrul ființei
am întâlnit munții
cu piscuri ninse, bătute de vânturi.
De-acum singurul scop e ascensiunea
dar cui îi voi mărturisi lupta
și modul cum există în noi teama de înălțime.
Neumblată e valea pe care am fost cu tine
să căutăm izvorul pârâului rece:
cărările-s înfundate, animale sălbatice stau la pândă.
Va trebui să ne adăpostim în coliba ruinată
cu toate ambițiile noastre uitate.
Va trebui să mă părăsesc, să mă lepăd de lașitate,
convins c-o să revii printre bujorii poienii
unde ne-am spus jurămintele lunii,
unde cuvintele au rămas neterminate de teamă
să nu se transforme în cântec.
Vine toamna,
nu mai simt cum pășești de ușor
prin gândurile mele sărace,
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (24 februarie 2011)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te rog
Te rog să mă aștepți că vin,
Nu mai respir, mor în suspin!
Mi-am făcut sufletul buchet
Să ți-l aduc, să-l pui la piept.
Să nu mă uiți vreau, te implor!
Cu zile mă topesc de dor
Și nopțile stau pază, treaz
Cu ochi la geam și pat pervaz.
Din gând de-o clipă dă-mi semnal
C-o să-l primesc bilet pe-un val
Din marea mea înlăcrimată...
Să-mi spui c-o să-mi mai fi, o dată!
Întinde mâna s-o ating
În flame ce sunt, să mă sting
Lăsându-ți caldă adiere
Să-ți ofer luni în ani de miere.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (10 decembrie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Păstorească
Când pleoapa nopții săruta pe frunte clopoțeii,
În vârf de brazi vântul cânta, ca să-și adoarmă mieii.
Crăiasa nopții se ivise într-un alai de stele,
Luceafărul o însoțea mai mândru decât ele.
Când ciobăneii în cojoace torceau visând departe,
Îi gâdilau în piepturi doruri și oftate grele-n noapte.
Treziți de dorul de acasă și de lătrat de câini,
La drum porneau cântând cu jale, trecând munții bătrâni.
Cu fețe roșii ca bujorii și flori în pălărie,
La vale coborau ciobanii mânați de steaua voii.
Pe plai de Mioriță mânau turma de oi și spre izvoare clare,
Din fluiere cântau cu jale, ca-n Mărginime pe la noi.
Cu gândul la mândra din sat lăsată plânsă-n poartă,
Plângeau din fluiere cu foc, rugând timpul să treacă.
Doar năfrămuța din șerpar le mai stingea din doruri,
Căci poartă-n ea parfum de flori și prafuri de la horă.
poezie de Valeria Mahok (5 martie 2007)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre bujori și gânduri, adresa este: