Poezii despre calambururi și iubire
poezii despre calambururi și iubire.
Ce este iubirea...
Iubirea-i pe scurt, o lungă istorie,
Slabă din fire dar plină de glorie,
Ca o tulpină de roză cu spini,
Un zâmbet aprins, un pastel de lumini;
Ce e iubirea?... un joc de cuvinte,
Un joc de purtări ades fără minte,
Cheia ce cheamă sentimentele vii,
De tu nu iubești n-ai să știi s-o descrii...
Ia universul în brațele tale,
Strigă iubirea să-ți iasă în cale!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (17 decembrie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poetul a rămas (lui A. Păunescu)
A fost un trubadur
Un pic bizar
A spus ce a avut de spus
Despre normal că e normal.
În jocurile de cuvinte
Ce au colindat si au iubit
Semințe, simțăminte
A răsădit si i-au vorbit.
A disperat, a ars
Și când s-a întamplat
Ca omul să fi murit
Poetul a rămas.
poezie de Mihai Vintilă din Fiare și Oameni (2012)
Adăugat de Mihai Vintilă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Intre da si nu
Aproape tã cere
între da, între nu;
între noi și firesc, aproape primã varã;
când privirile noastre se cunosc
și se cautã,
se iubesc în tã cere.
Între da și nu s-a nã scut o speranțã
între da și nu este loc de mai mult.
poezie de Adriana Weimer
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ne intoarcem
Ne întoarcem spre noi
când ne pierdem în timp;
înlã untrul clepsidrei plânsul e veșnic.
Ne întoarcem spre doi
în fiece anotimp,
înlã untrul iubirii cu suflet statornic.
Ne întoarcem mereu;
tu și eu.
poezie de Adriana Weimer
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
De iubit,iubit-am
Iubite, între veacuri
stau multe cuvinte
povești fã rã eroi
pã zesc demult morminte
pã mântul cu încordare
și-așteaptã un sfârșit
cerul fã rã frunze
e dezbrã cat și trist
m-aplec cu toatã gura
sã sorb aceastã noapte
încetinind în vreme
în zori sã ne mai naștem
poezie de Anca Pepelea
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spre Inalt
Iubire pe verticalã
dinspre jos înspre Sus,
dinspre omenesc înspre Absolut:
-Altar înã lțat prin Cuvânt.
Iubire pe verticalã,
dinspre Sus înspre jos,
dinspre Nemã rginit înspre cei mulți:
-Luminã revã rsatã în noi
spre Înalt.
poezie de Adriana Weimer
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dreptul la fericire
Dincolo de ridurile iubirii
așteptã m alergând printre gânduri;
doar timpul ne clã dește
în straturi de cuvinte,
ne modeleazã-n veșnicii.
Într-o destrã mare nã scândã a vieții
câte priviri mai rostesc încã - egal -
dreptul la fericire.
poezie de Adriana Weimer
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai este timp
Mai este timp să te mai strâng la piept
Și în albastrul tău să mă pierd lin
Luând în palmã munți de trandafiri
Să te mai caut printre ei, o, vis divin!
Mai este timp destul să te iubesc
Din creștet până-n tălpi și să mai pot
S-acopăr trupu-ți fin cu nopți fierbinți
Ce n-or mai vrea din minte să te scot
E timp destul pe buze să mai am
Sărutul tău amețitor de blând
Și ne-ntrerupt să te culeg din flori
Apoi să te sădesc la mine-n gând
Da, este timp... tu de ce crezi că nu-i?
Și chiar de nu-i, voi scotoci-n abis
Pe tâmpla nopții să te pot iubi
Pe-aceeași stea, la margine de vis...
poezie de Mariana Eftimie Kabbout
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reproș
Divulgă-mă iubire, căci nu mai cred în tine,
Separă mă de toate în cele patru puncte,
Și lasă să ne spele cu lacrimi cristaline
Imaginile vremii dorințele defuncte.
O, tu, iubire arsă, și arsă rău de soare,
Tu nu mai ai rațiune, tu nu te mai amesteci,
Mă lași în frig la umbră, nădejdea-n mine moare
Și mă curtează ura pe care tu o mesteci.
În câmp deschis e jocul, e jocul de cuvinte,
Și patima-nfruntării din dragostea carnală,
Dar cât e ea de joacă în plus mă mai și minte;
Zadarnică așteptare, săgeata cea banală
Mi e destinată dară, înfiptă prin morminte.
poezie de Vasile Zamolxeanu (29 septembrie 2010)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mesaje din flori
Mi-a picurat în palmă lăcrămioara
Iar crinul ca un rege mi-a surâs
O violetă a-nflorit pe culme
Regina nopții râde spre apus
E prinț în câmpuri vara macul roșu
Sunt freze-n primăvară peste noi
Ne plouă cerul cu parfum de vise
Și ne îmbatã seara pe-amândoi
În dans de gladiole prea mărețe
Sunt pași de ghiocei mici și stingheri
Sorbind nectarul clipelor mărețe
Ne scufundăm în valuri de plăceri
Și peste toate rege, trandafirul
Deschide ușa marilor iubiri
Rămâne falnic să ne-ncânte viața
Și ne îndrumã-ncet, spre nemuriri...
poezie de Mariana Eftimie Kabbout
Adăugat de Mariana Eftimie Kabbout
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre calambururi și iubire, adresa este: