Poezii despre calambururi și noapte
poezii despre calambururi și noapte.
Mai este timp
Mai este timp să te mai strâng la piept
Și în albastrul tău să mă pierd lin
Luând în palmã munți de trandafiri
Să te mai caut printre ei, o, vis divin!
Mai este timp destul să te iubesc
Din creștet până-n tălpi și să mai pot
S-acopăr trupu-ți fin cu nopți fierbinți
Ce n-or mai vrea din minte să te scot
E timp destul pe buze să mai am
Sărutul tău amețitor de blând
Și ne-ntrerupt să te culeg din flori
Apoi să te sădesc la mine-n gând
Da, este timp... tu de ce crezi că nu-i?
Și chiar de nu-i, voi scotoci-n abis
Pe tâmpla nopții să te pot iubi
Pe-aceeași stea, la margine de vis...
poezie de Mariana Eftimie Kabbout
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nesomn
Nu pot sta noaptea în tristețea mea
din pricinã cã-mi aduc aminte de tristețea lui.
Nimic n-am cu el și cred
cã nici nu suntem de același fel al vederii
și nici nu cred cã suntem
de pe aceeași parte a cerului.
Și totuși nu pot sã stau în tristețea mea
din pricina tristeții lui
și nici sã dorm nu pot
și nu de coșmar, de vis,
de astfel de spaime neutre...
Nu pot sã dorm din tristețea
de a nu mã vedea neapã rat
și fã rã de mine
când stã noaptea în tristețea lui
și mai ales când nu poate sã stea
în tristețea lui
noaptea, din pricina mea.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Daria Ungur
Comentează! | Votează! | Copiază!
De iubit,iubit-am
Iubite, între veacuri
stau multe cuvinte
povești fã rã eroi
pã zesc demult morminte
pã mântul cu încordare
și-așteaptã un sfârșit
cerul fã rã frunze
e dezbrã cat și trist
m-aplec cu toatã gura
sã sorb aceastã noapte
încetinind în vreme
în zori sã ne mai naștem
poezie de Anca Pepelea
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mesaje din flori
Mi-a picurat în palmă lăcrămioara
Iar crinul ca un rege mi-a surâs
O violetă a-nflorit pe culme
Regina nopții râde spre apus
E prinț în câmpuri vara macul roșu
Sunt freze-n primăvară peste noi
Ne plouă cerul cu parfum de vise
Și ne îmbatã seara pe-amândoi
În dans de gladiole prea mărețe
Sunt pași de ghiocei mici și stingheri
Sorbind nectarul clipelor mărețe
Ne scufundăm în valuri de plăceri
Și peste toate rege, trandafirul
Deschide ușa marilor iubiri
Rămâne falnic să ne-ncânte viața
Și ne îndrumã-ncet, spre nemuriri...
poezie de Mariana Eftimie Kabbout
Adăugat de Mariana Eftimie Kabbout
Comentează! | Votează! | Copiază!
Voi fi fericirea ta
Te-am îmbrăcat cu flori și te-am ascuns în viața mea
Pustie
Am luat un vis și l-am păstrat în noaptea noastrã
Târzie
M-a mângâiat un răsărit pe buzele-mi prea triste
Cu rouă
Și mi-am dorit atunci, de sus, cu-al tău sã rut divin
Să plouă...
Doar gheața se-odihnea în pieptul tău născând
Furtunã
În frigul tău dorm lacrimi ce au cuprins iubirea mea
Nebună
Cu flori te-am îmbrăcat crezând cã frigul va pleca
Din șoapte
Căldura mea te-a înghețat mai rău și te-am pierdut din nou
În noapte...
Secunde trec și doar atunci m-apucă dorul iar
De tine
[...] Citește tot
poezie de Mariana Eftimie Kabbout din Sărutul unui înger
Adăugat de Mariana Eftimie Kabbout
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Copilul Lacrimilor Tale
de un timp ochii tăi mamă
începuseră tot mai mult
să semene cu
toamna
ai strigat
în noaptea descărnată
s-au auzit doar
clopote
ultimele tale lacrimi
se topesc
pe buzele-mi arse
de atâta singurătate
nu plâng
doar căprioarele
nu vor mai bea niciodată
din palmele tale
[...] Citește tot
poezie de Sorin Olariu
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dedicație unei necunoscute
Nedescoperiții tăi ochi
Se deschid imenși ca un soare
Să îmi lumineze
Nopțile interstelare.
Un zâmbet este chipul ce-l porți.
Plăcerea clipei și a risipei
Care trece inconfundabilă
Petală parfumată și imuabilă.
Întâmplarea îți dedică cuvântul
Rodul chinului și poate gândul
Crăpând bumb de primăvară distinsă
În această iarnă cu pistrui ninsă.
Joc de cuvinte, zaruri căzute
În numere potrivite, câștiguri mărunte,
Bucurii iluzorii... Icoana ți-o port
Ca pe un stâlp la capăt de mort.
poezie de Mircea Nincu
Adăugat de Aurora Cretan
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
se-adună dintr-odată, în liniștea-nserării,
dorințele absurde în cupe de cristal;
hai, strigă-mă, iubito, și nu lăsa uitării
o clipă de ''cu tine'' dintr-un refren banal!
ți l-am cântat cu ochii, cu gura ți l-am scris
pe-o coală cu solfegii, când nu știam că sunt,
în jocul de cuvinte, un adevăr proscris,
un ''quelque chose'' amarnic și-atâta de mărunt.
în liniștea din noapte se naște-un cântec nou:
voi asculta în mine cum pleci, uitând poteci
pe unde ochiul vremii a plâns în noi ecou;
și ce dorințe-absurde, și ce refrene reci!
poezie de Costel Depărățeanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubita mea
Nãscutu-m-am sub nori albastri
În miez de zi unde nimic nu moare,
Poate doar o frunzã cu multã fricã
De-o toamnã c-un suflet de soare.
O toamnã a fost de ajuns sã rãsarã
Cu tulburi gânduri de iubire si amar,
Toate nãpustite asupra ta, o copilã devenitã zânã,
Of iubire, chiar si acum aud cum gândurile rãsunã,
În fiecare noapte mã înfrãtesc cu timpul,
Noaptea eu si ploaia ne adunãm,
Ne atingem, ne contopim, ajungem sã ne iubim,
Dar tot ce facem este sã te vorbim.
Dar prea târziu eu m-am nãscut
Ca sã mai pot iubi acea viatã
Fãrã a mea fiintã ce acum-mi tace
O statuie iubindã si oarbã-n raza ce-o strãbat.
poezie de Tiberiu Luca
Adăugat de Raluca Maya Dinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe-alei
e nașpa fir-ar ea toamna
cu soare de vară
cu plimbări fără țintă prin parc
pe lac cu lebede albe
grațioase ca tine
și castane pălindu-mă-n cap
orizontul mi-i forfecat de copaci
și totuși simt cerul
că-n ochii mei se închide
așa ca o inimă ce încă
mai bate pentru noi doi
apropo
întunericul nopții fără de somn
e prielnic aducerilor aminte
apar și eu pe ecranul ochilor tăi
sau am fost doar așa un fel de... joc de cuvinte
las parcul în urmă cu croncănitu-i de ciori
[...] Citește tot
poezie de Ioan Postolache-Doljești
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre calambururi și noapte, adresa este: