Poezii despre ceai și cuvinte
poezii despre ceai și cuvinte.
Te aștept
Te aștept la un ceai...
Vei veni cu o floare
și multe cuvinte.
Le primesc cu plăcere
și le-așez într-o glastră,
Să ne fie iubirea
sub privirile noastre!
Îți voi da din pocalul
promisiunilor nopții,
Să guști vinul dorinței
ce te-atinge în șoapte...
poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Dorul de ceai
Împăratul ningea! Zorii îi făceau vânt
cu evantaie din soarele rupt
Împăratul căsca!
În gura lui teii bucătari șlefuiau ceaiuri
cu arome de gloanțe ruginii
de lebădă cu arcuri de cristal
de ciocârlii...
Împăratul murea!
Și nu avea copii!
Și ningea vântul în zori
prin trecători
treceau rău-făcători
să zică că sunt fiii lui
și fiicele lui
și sămânța lui...
dar a venit un cerșetor
și-a zis atât:
De împărat mi-e dor!
Și-a nins din nou
Iar zorii făceau vânt
[...] Citește tot
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Obsesii
Fulgi de zăpadă nici n-ating pământul,
De parcă pleacă ghiocei-n sus,
Cuvintele au strâns întreg avutul
La pieptul lor, precum am presupus.
Pe cerul sumbru se petrec egrete
Ca niște vise albe în contur,
Obsesii ale unor siluete
Când se topesc în cețuri prematur.
Singurătate, ora mea finală,
Amestecă în ceaiul amărui,
Căci nu-ți voi face altă cheltuială,
Accept finalul pe care-l propui.
poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te aștept
Te aștept la un ceai...
Vei veni cu o floare
și multe cuvinte.
Le primesc cu plăcere
și le-așez într-o glastră,
Să ne fie iubirea
sub privirile noastre!
Îți voi da din pocalul
promisiunilor nopții,
Să guști vinul dorinței
ce te-atinge în șoapte...
Mā vei duce la lună
să-mi frângi dorul
de tine și m-aduci
pe o scară de argint
și miresme... să nu uit
că iubirea de noapte
nu e rece... e fierbinte!
poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ceaiul de la ora cinci
Mă minunez, plutind pe-un cer închis,
De clipe-n zbor, cu aer de paradă,
Ce se-mbulzesc la porțile de vis
În care sunt primite ca o pradă.
Am aripi ce-mi zvâcnesc în tâmple-a zbor,
Sau poate-a naufragiu-n mări de sânge
Al unui timp când gândurile mor
Și nimeni, dintre cețuri, nu le strânge.
Arunc mirări albastre-n jurul meu,
De-acolo, de prin cerul de cuvinte,
La voia unui zar lipsit mereu
De cifre-n întunericul din minte.
Ajung și eu la porțile de vis,
Dar dincolo de ele-i o trezire
În clipe care nu s-au sinucis
Și-mi fac un ceai cu-aromă de uimire.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Despre cum să lipești un ceainic
am învățat dintr-un proverb japonez
la ei cuvintele au același spațiu
cum în eter
tu și eu suntem simple forme de efemer
mi-aș fi dorit să încăpem în același pătrat
apoi să construim un cub
să facem fețe-fețe
într-o rostogolire câștigătoare
până la ultima sorbitură de ceai
strângem cioburi
și-n visurile lor ne mai aruncăm câteodată
privirea
doi maci răsar sub unghii
elixir
cu siguranță ne vom întâlni dincolo
imaterial
poezie de Ana Sofian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îndemn
În rest, unul pleacă, altul vine,
Râvnești la prea multe delirice clipe.
Între crezuri lacome și tăgadă,
Amorul tău e un idol de piatră.
Pe pielea ta s-a făcut toamnă,
Și surâsul nu-ți mai pare ca odată,
Viața plange peste viață când nu-i dai,
Un strop de opium, un strop de ceai.
Făcându-mă cuvânt cu ecou,
Mă spovedesc domnului meu.
Și vreme trece, vreme vine...
Cu toată nepotrivirea de idei,
iubește,
Căci, sfântul a fost si el om.
poezie de Daniela Vizireanu din Poeții noștri
Adăugat de Daniela Vizireanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ai fost acolo
ai fost acolo
lângă zâmbetul neterminat
unde galbenul cucerea spațiul ocupat de verde
emoția respira deasupra cuvintelor
sideful de unghii sclipea băgându-se în seamă
noaptea se auzea din căldura pietrelor
nesfârșitul domnea între cer și pământ
închiderile ne-au învins
pauzele au dispărut
reîntoarcerile au rămas pictate-n poem
totul se închide
golul se resetează
nimicul se împarte la doi
ceaiul de seară fierbe halucinant
trezind sângele neadormit între pereții neclintiți
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sărutul Toamnei
Îți poartă vântul ale tale roșii buze
Și lovește cu sărutul fragile frunze,
Ce se usucă pe loc și groaznic cad,
Oare de mă vei săruta ce o să fac?
O să ruginesc și eu precum verdeața,
Sau mă voi îneca în rouă ca dimineața?
Mă pui pe fugă ca pe razele de soare,
Când aduci Septembrie peste mare.
M-aș ascunde la umbra unui falnic tei,
Poate așa nu mă vor găsi privirile ei,
Și-am să-i aștept ale sale lacrimi
Să-mi fac un ceai din dor și patimi.
Mi-e frică să alerg, să nu calc pe frunze,
Și să strivesc ca un hain urmele de buze,
Doar brazii toamna își ignoră soarta,
Cine sunt eu? Să stric anotimpului arta.
[...] Citește tot
poezie de Iustin Miron din Autopsia Inimii (19 septembrie 2018)
Adăugat de Iustin Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Între o cană cu ceai și două gânduri
mama citește jurnalul de dimineață
își masează tâmplele
și tace
întoarce pagina
o dezosează
complet
dar
cuvintele rămân
aceleași
știu că nu
crede în știri
dar își clatină capul
în loc de alte cuvinte
și tace
se așează confortabil
pe marginea patului de lemn
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre ceai și cuvinte, adresa este: