Poezii despre ceartă și religie
poezii despre ceartă și religie.
Psalmul la modul gramatical al iubindului
Măsură a Iubirii? Cum să-i măsori tristeții
Junghierea de lumină, când perla se răzbună?
Măsură are moartea din calculul lopeții,
Dar dragostea e jocul de-a Dumnezeu, pe strună
Când inima îi cere veciei moștenirea,
Când răsuflarea-i cântec din ochi de peste ape,
Că Ziditorul mării îi puse-n om iubirea,
Cu rai și iad alături, vecini în strop de pleoape.
Când bei din nemurire, crezi, timp că-ți mai rămâne,
Ceva rămas prin cioburi spre tânga cea năroadă?
Iubirea-n toate-i astăzi, că nu se-mbracă-n mâine
Secunda care-nșfacă dumnezeirea-n pradă.
Diacul, rău mă ceartă, că-n spini floresc colindul,
Schimbând infinitivul, cu-alt infinit - iubindul.
sonet de Dumitru Ichim (6 ianuarie 2016)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
De la vecinul meu din iad
Mi-ai fost vecin și cumsecade
Nu ne-am certat, nu ne-am urat.
Mi-ai fost prieten ca un frate..
De ce n-ai spus ca sunt pierdut?
Aveam incredere in tine
Si nu stiu alti vecini la fel..
Stiai de Dumnezeu prea bine.
De ce n-ai spus nimic de El?
Vecine bun, vecine draga
O vorba de mi-ai fi spus
Ce fericit as fi in slava
Si cum ti-as multumi de sus!
Dar vai, stateam pe-aceeasi strada
Si ma stiai ca-s pacatos
Stiai ca n-aveam mantuire
Si din pedeapsa nu m-ai scos!
[...] Citește tot
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vicii
întâmplătorii îngeri țipă-n vicii
îți suie-o rugăciune din țigară
a ceartă țuica strică pacea rară,
ci uneltești cu sfinți spre zbor indicii.
și clipe-n mâine ți se-adăugară
mereu în sân cu timpul, șarpe-al fricii
zidind pe calea albă edificii,
de cuget noapte-n insomnii de ceară.
păcatul din iubire sânge soarbe
îmi ești în carne foame nălucind
din setea ta izvoare se desprind
pe gură dându-mi vorbe, stihuri oarbe.
da-n urmă-s toate de mormânt nărav
cu Dumnezeu în piept și-n vis zugrav
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Minerva
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 145
Iubirea, ea i-a făurit
Acele buze, drag odor,
Ce "Te urăsc", îmi spun grăbit;
Dar când mă vede c-o ador,
Inima-i plânge imediat
Și-i ceartă gura ce mereu
Numai sentințe blânde-a dat;
Și o învață că nu-i greu
Să nu mai spună "Te urăsc"
Sau să îi dea un alt sfârșit,
Ca nu cumva să m-amărăsc
Ca demonul din Rai gonit.
Ea prompt la "Te" a renunțat
Și astfel viața mi-a salvat.
sonet de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se duce anul...
Se duce Anul, frații mei români,
Unul dintre anii cei mai grei,
Să nu uitați că voi sunteți stăpâni
În Țara asta și pe soarta ei!
Acum, aici, mai mult ca niciodată,
Cu flacăra iubirii în priviri
Eu vă îndemn, din inimă curată
Uniți-vă în gânduri și-n simțiri!
Lăsați deoparte amorțeala slută,
Pentru nimicuri nu vă mai certați
Și Dumnezeu din ceruri ne ajută
Să veșnicim lumina în Carpați!
Se duce Anul și cu el deodată
Să plece tot ce-i rău de pe pământ,
Această Țară nouă ne-a fost dată
Cu dragoste, dar și cu Legământ
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Nicoară-Horia (12 decembrie 2016, Kuppenheim, Baden Württemberg)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eclipsă de iubire
Trăiesc într-o eclipsă totală de iubire;
Nu-ți văd ochii-luceferi și nu-mi mai găsesc Nordul,
Pe căi întortocheate, orbecăi în neștire,
Sonata Universului și-a pierdut acordul!
Mâna ta nu am sprijin, ca să evit abisuri,
Gândurile-mi se ceartă, mă dor, mă asurzesc
Și mă-nvinovățesc de pierdute paradisuri,
Deși știu c-ăsta-i iadul, când numai eu iubesc!
Se cearta constelații, pentru supremație,
Sufletul să-mi înghită, găuri negre se deschid;
Eu lumea mea ți-am dat-o, în întregime, ție,
Inima-mi zdrobită acum, ca-ntr-un mormânt, o-nchid!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă
Poate mai crezi în miresmele mirării
În frăgezimea ierbii
Și în concertul păsărilor
venite de departe
Poate mai crezi în certurile îndrăgostiților,
spălate de ploile verii
Poate mai crezi că lacrimile udă pământul cu picături aurite
Poate te îndoiești de iarnă, înnebunită în galanterii argintate
Ști, am fost făcut să îți mângâi iubirea
Și tristețea
Să îți prind lacrimile în palme și să le sărut ușor
Ca și cum aș iubi un fluture
Ca și cum aș iubi zborul
Acum
răscolesc gândurile veșniciei
Pentru că, nu-i așa, dragostea nu va pieri niciodată
Dacă crezi în rândurile de mai sus
Și crezi în ele, mereu,
Să ști că
Ai în mână
[...] Citește tot
poezie de George Terziu (1 ianuarie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
În lumea mea
Am vrut să mă joc și m-ai certat,
simțeam că ard într-un prăpăd de foc;
ochii tăi căprui, deși m-au ocultat
în lumea mea îți păstrez noroc.
Am vrut să mă joc și m-ai certat,
m-ai tras de păr, ai dat un pumn;
te-am necăjit și totuși m-ai iertat,
atâta rai, tu suflețele porți în sân!
Am vrut să mă joc și m-ai certat,
peste timpuri, vraja sorții ne aprobă;
și-ntr-un târziu, cu luna-n scăpătat
te-ai încolăcit pe mine ca o cobră.
poezie de George Pena
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ceartăcere
Nu mă mai cert cu nimeni, de la o vreme-ncoace.
Și Dumnezeu se miră că nu mă mai privește
Dacă-i Cuvântul însuși, cuvântu-i de ce tace,
Dacă-i Tăcerea însăși, de ce mă asurzește?
Voi fi-mpăcat cu sine, de la o vreme-ncolo,
Nu mă voi recunoaște când o să mă-ntâlnesc,
Despre aici voi spune că nici n-am fost acolo,
Despre acum voi spune că nu mi-l amintesc.
Confrații mei, cei gata oricând să ne certăm,
Unde veniți, la cine și când să ne-mpăcăm?
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Elegia cuibului de barză
O barză și-a făcut odată
Cuib la Dumnezeu la poartă,
Dar acolo sfinții toți
I-au dat gură ca la hoți.
Barza și-a făcut îndată
Cuib în stâlp la noi la poartă.
Eu, copil cu mintea-ngustă,
M-am uitat la ea sub fustă!
Și-a plecat... n-a mai venit.
Doamne, cât m-a cicălit
Mama, și cât m-a certat:
Ce păcat, vai, ce păcat!
Păsările cerului sunt libere, mi-a spus în șoaptă,
Să scoată pui la Dumnezeu la poartă!
Vremea trece, moartea vine,
[...] Citește tot
poezie de Marius Robu din Drumul robilor (21 ianuarie 1998)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre ceartă și religie, adresa este: