Poezii despre ceas și vioară
poezii despre ceas și vioară.
Vis
Știi ce-am visat azi noapte
la ceasul când pentru somn visele sunt coapte?
Tu nu erai femeie, nici eu bărbat
ci două viori. Nu-i așa ce ciudat?
Și vibram amândoi la fel, ah
ca-n dublul concert al lui Bach.
poezie de Romeo Morari
Adăugat de Alexandra Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Trei furnici cu pălării
Roua toată risipind
În tufiș de levănțică
Pisicuța noastră mică,
Are blană de argint.
Vai ce straie lucitoare,
De l-ar ține-ntreaga zi
Să se joace cu copii,
Motănelul meu de soare.
Trei furnici cu pălării
Umblă-n sus și umblă-n jos
Cu un bob aproape ros
În palat de păpădii.
Haide, trage, surioară,
Zise sora cea mezină,
Vine ceasul pentru cină
Și ne facem de ocară.
[...] Citește tot
poezie de Camelia Oprița (6 iunie 2020)
Adăugat de Ioan Maria Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te caut - te chem
Te caut... și nu-ți găsesc nici umbra
Și ochii plâng si plânge-ncet vioara
Ești zbor de flacară-n prag de seară
Și vântul ce-mi bate aspru-n primăvară.
Mai caut drumul ce va-ntoarce timpul,
Când vremea din-naltul ceas
A botezat pământul cu iubire
Și chipul tău în suflet mi-a rămas.
Te-ai întrebat vreodată,
Ce-nseamnă pentru tine?
Fereastra de -ntuneric,
În nesfârșita zare...
Trecutul timp, pământul amintirii
Când liliacul este iar în floare.
Vino să alergăm, așa cum am visat
Și să ne bucurăm în zi de sărbătoare.
poezie de Maria Ciobotariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Deveniți inocenți!...
roim în jurul cuvintelor.
renaștem odată cu ele...
angrenați în înțelesuri la ceas de taină
mister zămislit de emoții demult adormite,
trezite brusc într-o cadență
aproape perfectă.
de fiecare dată se găsește cineva
cu gândurile prăfuite de armonii dezbrăcate.
cronometrează tăceri îndelungate
întinse peste sunetul viorii ce umple uneori mistic
noaptea căzută între anotimpurile din noi.
deveniți inocenți
dezrobim gândurile prizoniere.
în palme arde cenușa amintirilor.
după alte revelații devastatoare
[...] Citește tot
poezie de Elena Toma
Adăugat de Elena Toma
Comentează! | Votează! | Copiază!
În fiecare zi mi-e dor de tine
În fiecare zi mi-e dor de tine,
Și-n fiecare ceas mi-e dor de noi,
În fiecare clipă, de-amândoi.
Păstrăm speranța vremii care vine,
Nerăzvrătind tăcerile din noi;
Și ascultăm de șoaptele divine
Sorbind din cupe de iubire pline,
Când plâng duios viorile din ploi.
Cu chip senin și inima curată,
N-am a mă teme astăzi de nimic.
De voi păși în templul tău vreodată
Voi strânge-n mine dorul, pic cu pic -
Port în priviri tăcerea-nrourată
Când spre lumina ta eu mă ridic.
poezie de Georgeta Minodora Resteman
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul tempestei...
Pe când la Cornul Caprei tună
Și fulgeră întâiași oară
Se-ndoaie bradul în furtună
Ca un arcuș pe o vioară.
Mulți șerpi de foc pe cer se-adună
Și sufletul mi se-nfioară
Pe când la Cornul Caprei tună
Și fulgeră iară și iară.
După un ceas de ploaie bună,
Copiii ies în ulicioară,
Iar glasul lor voios răsună
De parc-ar trece o fanfară...
La Cornul Caprei nu mai tună.
rondel de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Despre limbi
"Dumnezeu a zis: de azi înainte să se zică
Și omul a zis de atunci"
Cândva oamenii s-au cățărat pe munte
și prin cuiburi de vulturi au născut focuri;
cu limbile focurilor lor vorbeau între ei
despre vești de război
interpreți pentru corn de berbece
sau aramă lungă
ce din nu știu ce motiv n-avea limbi.
Limbi de papuc salută pământul
Limbile ceasului toacă timpul
Îl foarfecă
cu limbi de vioară
Și lemnul și sârma vorbește
Voi oameni cu limbile voastre
Vorbe ale dumnezeului
tuturor limbilor iată ce sunteți!
poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de r b
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce tăvălug de gânduri
Ce tăvălug de gânduri, noapte zbuciumată,
Eu, trupul tău, Zeiță, nu-l voi uita vreodată!
S-a spulberat iubirea ca și cum n-ar fi fost
Și nu mai am pe lume, de astăzi, niciun rost.
Ce tăvălug de gânduri, ce absurdă încercare
Să vezi iubirea vieții topindu-se în zare,
Povara-i mult prea mare, mă simt abandonat,
Dar știu, de astă dată, doar eu sunt vinovat.
Ce tăvălug de gânduri, mintea împresoară
Și-n depărtări, ce jalnic se-aude o vioară,
Dar marea fremătândă, cu al său rece val,
Parcă mă trezește din cel absurd coșmar.
Ce tăvălug de gânduri zac pe nisipul fin,
Cătând pe cerul nopții o urmă de destin
Pe care să-l invoc, în cel din urmă ceas,
Mă amăgesc, desigur, e tot ce mi-a rămas.
poezie de Alex Dospian (mai 2014)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frigul aduce căldura...
Frigul aduce căldura sobei prin cercuri de fum,
Îngerii aleargă desculți, către mine, prin troienitul drum.
Tu la pieptul meu îți încălzești conturul inimii, privirea,
Unde cuibărește la ceas de taină, în miezul ei, iubirea.
Trece prin noi, cerul, să ne aducă zâmbete și flori,
Prin părul răvășit își întinde vântul aripi de viori.
Luna în ritmice dansuri sărută pulberea întinselor zăpezi,
Ochii curioși taie fâșii din nenăscute păduri și livezi!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doar dor
Fă-mă dorule drum lung,
La iubitul meu s-ajung
Pe un cântec de vioară,
Într-un ceas de primăvară.
Fă-mă dorule "senin",
Să mă cheme și să vin,
Cu o doină prinsă-n păr,
Când dau florile de măr.
Fă-mă dorule iubire
Și cu șoapta din privire
Să-l ating, apoi să mor,
Fă-mă dorule doar dor.
Fă-mă dorule-o fereastră
Pusă în povestea noastră,
Să îl văd când va veni,
Într-o noapte, într-o zi.
[...] Citește tot
poezie de Angelica Ioanovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre ceas și vioară, adresa este: