chirie şi plată

Vrabia n-are parale

Vrabia cum să plătească
La casă gospodărească?
N-are ban în buzunar
Şi nici buzunar măcar.
Toată lumea doar o ştie
Că nu plăteşte chirie
Şi stă-n pod pe datorie.

poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amândoi râdem

Bătrâna mea proprietăreasă
a devenit bogată acum trei sau patru ani.
Pe vremuri era mai săracă decât mine,
azi râde de mine că n-am bani.
Râde de mine c-am rămas în urmă cu plata chiriei.
Eu râd că-i va veni ceasul înaintea mea.
Amândoi râdem, fără contenire.
Proprietăreasa şi... Domnul Apusului.

poezie de Hanshan, secolul al IX-lea, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet bohem

Tovarăşului meu întru mansardă

Aseară mi-a venit proprietara,
Madame Ecaterine Bobnăut,
Punându-mi în vedere să mă mut,
Că n-am plătit chiria toată vara.

Am opinat că timpul nu-i trecut,
Că dacă scriu romanul "Donna Clara",
O să mă proslăvească toată ţara
Din Dorohoi şi până la Sascut.

I-am spus, apoi, că noaptea-i aurită,
Că m-a trădat o damă din elită
Şi a fugit c-un prinţ din Slobozia;

Şi-am plâns pe-altarul dragostei defuncte,
Şi m-a îmbrăţişat şi... puncte... puncte...
Şi m-a convins că mi-am plătit chiria.

sonet epigramatic de Ion Pribeagu din Picante
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fie-ţi dat s-ajungi în rai

Sănătate de fier şi viaţă lungă.
Fata dragă să-ţi devină-ntr-o zi soţie.
Să ai copii frumoşi şi-îndestulător venit.
Să nu rămâi dator, nici să plăteşti chirie.

Şi fie-ţi dat s-ajungi în rai c-o oră înainte
Ca diavolul să se prindă c-ai murit.

poezie de Autor necunoscut - urare irlandeză, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe o piatră

Pe o piatră, subt un pom,
Îmbuca pâine un om,
Şi din pom un titirez
Cerea fărâme de miez.
Acum, după-nvăţătură,
Vine şi le ia din gură.

Titirez ori vrabie
Zboară către albie,
Unde maica spală rufe.
Ar avea şi el o scufe
Şi-o batistă de clătit,
Care s-au cam murdărit.

Vrăbioiule vecine,
Rogu-te treci pe la mine.
Stai de-un an la noi în casă
Şi de chirie nu-ţi pasă.
Mă tot ţii într-o minciună
Şi n-ai dat măcar arvună.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Tudor Arghezi din Abecedar (1940)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Socoteli

Zău greşeşti când ţi se pare
Onorariul că-i prea mare:
O treime o ia statul
Să plătească magistratul,
De la care, auster,
Ia şi pentru grefier.
Dau un sfert, cum poate ştii,
Pentru pensii şi simbrii,
Monitoare, cărţi, hârtie,
Telefon, curent, chirie.
Plătesc, fără de fasoane,
Lunar, două milioane,
Pe-ncălzire la birou.
Cotizaţia la barou,
Cota pentru sănătate
Nu mai sunt o noutate!
Achit, fără supărare,
Prime de asigurare
Şi rămân, curat calvar,
C-un câştig de... arhivar.

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Gheorghe Culicovschi din Desene altoite pe catrene avocăţeşti (aprilie 2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amiază

Dumnezeu sparge nuci în Rai
să-şi plătească ultima chirie.
Pe frunzele de leurdă îngerii
fumează
în hamace "braţ la braţ"
iarbă cu aromă de după...
amiază. Soarele cu un semn de carte
doarme pe burtă
doarme şi împarte căldură.
Doi viermi în craniu
se distrează în loc de cercei.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chitanţa

Despre domnişoara Tanţa
Nu mai e niciun mister,
Ştim cu toţii că nurlia,
Stând lângă calorifer,
Îşi usca, mă rog, chitanţa,
Într-o zi de iarnă grea,
După ce-a plătit chiria,
Goală, cu nimic pe ea...

Şi cum, George o descrie,
"Cap superb, ochi mari, adânci,
Picioruşe lungi şi pline"...
Mi-ar fi dat inima brânci,
Numai că, săracu', mie,
Gând nu mi-e la nebunii,
Când, la noi în bloc, vecine
Am doar babe naşparlii!

Însă, de proprietar...
Că-şi primea natur chiria

[...] Citeşte tot

parodie de Valeriu Cercel, după Ion Pribeagu
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Modele pentru joaca de-a vorbele

1. OMUL ŞI VRABIA

Pe buturugă subt pom
Îmbucă pîine un om,
Şi din pom un titirez
Cerea fărîme de miez.
Acum, după-nvătătură,
Vine şi le ia din gură.

2. VRABIA LA SPĂLĂTORIE

Titirez ori vrabie
Vino pîn' la albie
Unde maica spală rufe.
Ar avea şi el o scufă
Şi ciorapii de clătit,
Care s-au cam terfelit.

3. CHIRIAŞUL DE PRIPAS

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spargerea trupurilor goale

te-am visat, iubite
într-o noapte viitoare
mă împăcasem în vis cu tine.
tu erai un trup imaginat.
pictorii desenau pe oglinzi
trupurile noastre goale.
spargerea trupurilor întârziase
plata fusului orar.
în acelaşi moment
în care tu ai intrat pe uşă,
trupurile noastre
s-au spart în oglinzile pictorilor.
transformarea se făcuse într-un spaţiu închiriat,
locuit de un bărbat
care-şi pierduse fluturii.
de fiecare dată când acesta întâlnea o femeie,
căuta în pielea ei fluturii magici pierduţi.
uneori, pielea răspândea mirosul
de carne de femeie trezită
după o noapte de pierzanie.

[...] Citeşte tot

poezie de Mariana Didu
Adăugat de Mariana Didu
Comentează! | Votează! | Copiază!