Poezii despre cocoși și somn
poezii despre cocoși și somn.
Gazde mari nu mai dormiți
Gazde mari nu mai dormiți
Lilioară trandafir
Că nu-i vreme de dormit,
Da-i vreme de colindat
Și cocoșii au cântat
Da-i vreme de-mpodobit
Și Crăciunul a sosit
folclor românesc
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântă cocoșii
Cântă cocoșii în miez de noapte,
Vestind că vine o nouă zi
Și ca un rege falnic,
Soarele din nou va răsări.
Cântă cocoșii în miez de noapte
Ca să alunge întunericul din noi
Și să lase loc luminii
Care ne va scăpa de păcate și nevoi.
Cântă cocoșii în miez de noapte
Cântecul lor sonor.
El trezește nu numai oamenii,
Ci și natura din somnul ei ușor.
poezie de Vladimir Potlog (12 februarie 2019)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Imaginile în care mă caut...
(mamei mele)
- fragment -
mama
s-a dus să adune câteva ierburi
să le așeze în mănunchi
sub grindă
să poarte de belșug și de noroc...
nu mai are cum să ajungă la cină
de va veni târziu
pe întuneric
îmi va pune mâna în poală
și-mi va sprijini somnul
până dimineață
când liniștea spartă
de întâiul cântat al cocoșului
îi va reconstitui chipul
o lumină va țâșni din
răsăritul târziu
separându-i chipul de umbră
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Noapte bună, iubite,
O noapte senină îți doresc
Cu arta dragostei te pedespesc
Până ce zorii zilei vor veni,
Până ce cocoșii vor adormi,
Până ce stelele se vor intalni,
Cu tot, cu tainica înserare,
Îți mulțumesc pentru tot
Îți mulțumesc și te iubesc.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În acordurile "Nori în zbor"
Îmi țineai floarea de lotus
Între buze și te jucai cu
Pistilul. Am luat un praf
Din corn magic de rinocer
Și n-am dormit cât a fost noaptea de lungă.
Toată noaptea creasta superbă de cocoș
A rămas țanțoșă. Toată noaptea albina
S-a agățat de staminele
Florii. O, bijuteria mea dulce
Și parfumată! Voi permite doar
Domnului meu să posede lacul meu sacru
Cu lotuși, iar în fiecare noapte
Tu poți face să-înflorească în mine
Flori de foc.
poezie de Huang O,1498-1569, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inimă neagră
Cocoșii sparg liniștea nopții,
N-am somn.
Inima mea e neagră, neagră.
Zorile îmi bat în fereastră,
N-am somn.
Inima mea e neagră, neagră.
Amiaza e bălaie,
N-am somn.
Inima mea e neagră, neagră.
Se apropie asfințitul roșu,
N-am somn.
Inima mea e neagră, neagră.
Singur, în miezul nopții, vorbesc,
N-am somn.
Inima mea e neagră, neagră.
[...] Citește tot
poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte rece de toamnă
E o noapte rece de toamnă
Și eu visez un vis frumos,
Dar vântul se plimbă pe străzi
Trist și cam sfios.
E o noapte rece de toamnă,
O frunză cade din pom
Și undeva departe,
Adoarme un pui de om.
E o noapte rece de toamnă
Și se aude cum latră un câine,
Un cocoș sprinten ne anunță
Că o nouă zi vine.
E o dimineață rece de toamnă
Și eu m-am trezit din visul meu plăcut,
Privesc la geam și mă mir
Cât de repede noaptea a trecut.
poezie de Vladimir Potlog (3 octombrie 2019)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cocoșii, păcătoșii
Mini-fabulă
Cândva, gustând vacanțe, nepoții somnoroși
Treziți în zori de larmă, crâcneau lângă bunici,
Dar satul, scos la muncă în cântec de cocoși,
Era prosper ca țara de harnice furnici!
Un soi de morală
Acuma, doar bețivii la crâșmă dau concert,
Iar satul zace-n tihnă, răpus ca de o boală
Și-n zori puțini cocoși mai cântă vag, incert,
Că-mpinși de dor de muncă, doar hoții se mai scoală!
poezie de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Încremenire
Prea multă lâncezeală!
Parc-au încremenit secundele în inima lumii
Au rămas vraiște toate ferestrele,
încât, tiptil-ltiptil, poți umbla desculț prin visurile fiecăruia.
Atât de multă apatie
atât de mult spațiu rămas gol,
de crezi că totu-i un deșert
în care nu mai ai repere,
în care și ecoul doarme dus.
Și-a rătăcit și luna felinarul
și-orbecăie după el
prin nisipuri mișcătoare.
În noaptea adâncă
au uitat cocoșii să cânte de trei ori.
Pe spatele curbat al lumii
își rupe timpul hainele de disperare...
Visez o ploaie rece, pură,
care scutrcircuitează greaua lîncezeală
și-aprinde fitilul altădată viu al zilei.
poezie de Nela Talabă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Peisaj transcendent
Cocoși apocaliptici tot strigă,
tot strigă din sate românești.
Fântânile nopții
deschid ochii și-ascultă
întunecatele vești.
Păsări ca niște îngeri de apă
marea pe țărmuri aduce.
Pe mal - cu tămâie în păr
Isus sângerează lăuntric
din cele șapte cuvinte
de pe cruce.
Din păduri de somn
și alte negre locuri
dobitoace crescute-n furtuni
ies furișate să bea
apă moartă din scocuri.
Arde cu păreri de valuri
pământul îmbrăcat în grâu.
Aripi cu sunet de legendă
s-abat înspăimântate peste râu.
[...] Citește tot
poezie celebră de Lucian Blaga din Lauda somnului (1929)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre cocoși și somn, adresa este: