Poezii despre cramă și timp
poezii despre cramă și timp.
Aprilie
A vârstei melodie-și taie cale.
Supusă, o presimt și o aștept.
Cu anii, mai duios mă strângi la piept,
Mă-nvăluie mai blând brațele tale.
Barbara tresărire de țambale,
A tinereții, n-am s-o redeștept.
Din vinul vechi sorbim, mai înțelept,
Esențe tari și bucurii egale.
A noastră-i toamna largă, policromă,
Împărăția frunzelor ușoare
Și crama cu răcoare și aromă.
Dar nu știu ce neliniște, ce boare,
Vestește că April, un crai sălbatic,
Va-mpresura, va sparge calmul atic.
poezie celebră de Maria Banuș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ploaie cu frunze
Cu ranița plină și ierni pe la tâmple,
Cu gânduri rebele și doruri pe frunze,
Iubito, hai vino paharul demi umple
Cu boabe de struguri stoarse în buze!
Vino să ducem toamna în cramă,
Vino săi punem iernii o toartă.
Sub bolta golașă, arsă de brumă,
Noaptea târzie să ne bată în poartă.
Am pofte nebune, și foame, și sete,
Am poftă să scriu cu tine în brațe.
Prin ceața lăsată, iubirea, plutește,
Să curgă magia cuvintelor bete!
Să cânte cocoșii pentru noaptea nebună,
La geam să colinde fulgi câte doi.
Frumoasăi, iubito, iubirea la lună,
Când lunai în geam și doarme cu noi.
[...] Citește tot
poezie de David Ionel Romulus
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Urbancolia (poem recenzie)
mi-a luat o după-amiază întreagă
o bucată bună din seară
4 cafele și aproape un pachet de camel galben
să dau gata Urbancolia
lui dan sociu
intoxicat de cofeină și nicotină
am luptat câteva ore bune
cu această lungă diaree existențială
de vreo 200 de pagini
despre dragoste, singurătate și delir
pe la începutul serii
pe când mă apropiam încet
de finalul romanului
mi s-a aplecat de la prea multă cafea
și a trebuit să cobor la cramă
de unde m-am aprovizionat
cu trei sticle de vin
[...] Citește tot
poezie de Adrian Crețu
Adăugat de cretumadrian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doamna cu gust de gutuie
Doamne, frumoasă i toamna cu gust de gutuie!
Cad frunze pe noi și strugurii crapă,
Din cana de lut un cântec mă îmbată.
Vara își face bagajul și pleacă
Spre crama albastră de unde se adapă.
Bea busuioacă din cercuri dințate.
Pere prin iarbă încearcă să coacă.
Valuri de ceață ne latră în fereastră,
Luna, doarme întinsă pe piatră.
Noaptea se tescuie până la ziuă
Cu fructe căzute din sâni de statuie.
Legată i cu spice sub bolta de vie.
Doamne, frumoasă i toamna cu gust de gutuie!
Haide doamnă, începe ți concertul,
Frământă mi pe buze versuri și must.
Râde cu mine, urmează ți ursita,
Aici, în mine, trăiește, Nichita!
[...] Citește tot
poezie de David Ionel Romulus
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Dedicație tatălui meu
Domnule Consilier,
de "cules", eu îți ofer,
diploma alăturată
ca s-o vezi, în fine, luată.
Ți-ofer s-o pui în ramă,
în salon sau chiar în cramă;
să rămâie mărturie
dintr-un veac de studenție
și urmașilor să spună
c-a fost lungă, însă, bună.
Și, prin secoli, vară, iarnă,
praful iernii s-o aștearnă,
căci de-o diplomă, e lege,
numai praful se alege,
dacă nu e la mijloc
și-o fărâmă de noroc,
care-n vremile-astea grele
se traduce prin... proptele!
[...] Citește tot
poezie celebră de Tudor Mușatescu (30 octombrie 1930)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
La comemorarea lui Păstorel
În Universul epigramei
E Păstorel Teodoreanu,
Iubit de toți, cum este banul
Sau cum e-oricare prunc al mamei.
Când îl vedea venind, barmanul
Zicea voios din ușa cramei:
În Universul epigramei
E Păstorel Teodoreanu!
Iar gustul vinului, pastramei
Îi stimula enorm elanul,
Scriind umor spumos tot anul,
Concis ca textul telegramei
În Universul epigramei.
poezie de Vasile Larco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Apreciere
În Universul epigramei
E Păstorel Teodoreanu,
Iubit de toți, cum este banul
Sau cum e-oricare prunc al mamei.
Când îl vedea venind, barmanul
Zicea voios din ușa cramei:
În Universul epigramei
E Păstorel Teodoreanu!
Iar gustul vinului, pastramei
Îi stimulau enorm elanul,
Scriind umor spumos tot anul,
Concis ca textul telegramei
În Universul epigramei.
hipersonet de Vasile Larco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Septembrie
Septembrie. Și dacă
E plină încăperea
Cu manuscrise, mierea
Nu va mai fi opacă
Izvorul de putere
S-a distilat cu anii
Cum murmură castanii
Eternele mistere
Se-adună pretendenții
Pe statele de plată
De fiecare dată
Cu noi și noi pretenții
Iar trântorii din stup
La fel conservatori
Rămân în închisori
Și tatuați pe trup
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Autoportret fără oglindă (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte de toamnă
Am încă irisul de cupru,
De galbenul, de brun frunziș...
Mi l-am făcut un ascunziș
Să te-apăr nopți, să-ți fiu de lucru.
Sunt beat de aromele de vii,
Nu de licori, de nopți cu tine.
Antale-am sângele din vine...
Sunt crama ta, doar să revii.
E Luna un portocaliu...
În lac și peștii stau la fund,
Sunt aripați, se-ntrepătrund...
Ți-aș fi la fel, de vrei să viu.
Se simte-n nări miros de carne,
Sunt grupuri, ce petrec cu must.
La tine am gând, te beau, te gust...
Fă-mi frunză, timp... să se întoarne!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (5 iulie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Perpetuum
Rugineau cândva cuiele prin garduri,
se mai ceartă încă ploaia pe izvoare.
În castanul nins, bunicul uitat-a
lacrima din unghiul unduit cocoare.
Ca o prevestire, fiecare zi,
ucisă-mi țărână, se-ntețește, cheamă
pasărea vrăjită dinspre veșnicie,
îmbătând reci toamne cu parfum de cramă.
Astăzi ce vom face? ne-ntrebăm ca ieri,
ca de când ne știm. Sunt bolnav, răspund,
de atâtea frunze peste umeri, ploi
căzute potop pe străinul prund.
Ruginesc și astăzi cuvintele-n gânduri,
semn, mai vreau să spun, că prin veac dogoare
magica oglindă ce-n reflux sloboade
lacrima din unghiul unduit cocoare.
poezie de Paul Dogaru din Fotografii voalate (15 ianuarie 2002)
Adăugat de Nicu Petria
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre cramă și timp, adresa este: