Poezii despre cuvinte și puls
poezii despre cuvinte și puls.
Alergătorii
Prin pădurea arsă mergem pe drum prăfuit
Prin lunci de aer ei aleargă după razele soarelui.
Fiecare piatră, fiecare fir de praf e cuvânt amuțit
În fiecare fir de iarbă bate pulsul alergătorului.
poezie de Wit Jaworski din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Versul sfâșiindu-se înainte de scris
dacă într-o zi
mâinile tale s-ar gândi
să mă părăsească
probabil că și inima mea
le va fi vene și puls
de-ncleștare pe-un fără apus
rugăciunea de seară spusă fără aer
într-un cuvânt
poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
întindem bine de infinit,
durerea în puls -
imposibilul pistruiat dintr-o plăcere
cât să devenim
pământeni printre cuvinte...
se naște visul găsit
din viul nopții
cu mâinile în sân.
poezie de Florina Vulpoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
în fiecare zi mi se mișcă ceva în piept, doctorul mi-a spus
că e absolut normal să simt asta,
din moment ce
inima mea va deveni în curând mamă,
în ea se formează acum
o inimă
căreia pot să îi aud la ecograf
bătăile inimii ei.
probabil acesta este motivul
pentru care
nu mai am cuvintele în afara mea,
toate trec acum prin vene
spre dragoste,
spre inima care va naște o inimă
și
o va alăpta cu sângele din cuvinte.
a da dragoste viului
este atunci când în fiecare zi
[...] Citește tot
poezie de Corina Dașoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
A scrie
e ca și cum ai dona sânge.
Poate
chiar ajută pe cineva.
Poate cuvintele mele
sunt vitale
cuiva.
Poate
cuvintele mele
restabilesc pulsul
credinței tale.
Credința într-o nouă, mai bună,
Lume a Cuvintelor.
Sau, poate,
[...] Citește tot
poezie de Doina Postolachi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bătăi de inimă cât o săptămână de patimi
la fiecare șapte bătăi
se mai termină o săptămână
din singura mea jumătate de vină
se rupe întregul acestei tăceri
iar eu nu știu cum să rostesc ruga
cum să uit de mândrie și alte dureri
în mânăstire lichidă
lacrimi se propagă concentric
ascunsă privirii se duce luptă asiduă
îngheață perceptibil
maree de cuvinte nerostite
despre utopica mare iubire
preț de o clipă
peste aparențe glaciare
îmi permit cea mai sfântă risipă
[...] Citește tot
poezie de Luminița Suse din Duminica inimii (martie 2006)
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!
Semn
nu am vrut să te ating nici cu o
petală să-ți tulbur aerul
treceam ca o umbră de zâmbet sau lacrimă
într-un emoticon
voiam să știi că-ți simt pulsul
tu vrei negru pe alb
dar vei descoperi că mângâierile
pe margini de cuvinte
nu te pot face să plutești mai ușor decât o
pomenire în
rugul ce nu se mistuie
poezie de Crina Albu
Adăugat de Fericire
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu?
te știu,
de când lacrima dintâi a ființei mele,
a picurat lumină,
în hexagoanele primului fagure...
m-am rătăcit de tine,
când fulgerul a ars vidul dintre inimile noastre.
n-ai lăsat sunetele să alerge pe iarba cuvintelor
te știu...
îmi ești glasul din piatra rotund dăltuită
între două coloane de foc
ale pulsului vieții...
mai ești...
fluturele ce aleargă pe trupul meu,
când somnul îl caut printre firele lunii,
în noaptea adâncă a iubirii nerostite,
doar trăite,
până la zborul de taină al vulturului gândurilor
neîntrupate în vers...
poezie de Anne Marie Bejliu (5 septembrie 2011)
Adăugat de Anne Marie Bejliu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Confesiune
Două cuvinte cât o mie de ceasuri se prelingeau în atingeri diafane
până la marginea curcubeului.
Două cuvinte cât sufletul poemelor se azvârleau cascadă din vârful trăirii,
trambulină de adâncit în continente degetele urmelor.
Două cuvinte cât stelele strălucinde
se rostogoleau pe calea flămândă de lună.
Se dezbrăcau de umbre, torțe de sădit la ușa pieptului,
modelând în ispitire pereții gândurilor.
Două cuvinte cât spiritul naturii mișcă între buze aerul universului.
În și dincolo de auz, își lămuresc conturul între bătăile inimii. (2.07.2020-Iulia Dragomir)
poezie de Iulia Dragomir (2 iulie 2020)
Adăugat de Iulia Dragomir
Comentează! | Votează! | Copiază!
cutreier cu pașii cuvintelor
Cutreier cu pașii cuvintelor,
labirinturi de inimi împietrite în nerostire.
Văd cu inima cuvinte golite de vocale,
brutal scrijelite pe inimi-pietre.
Le sterg, alb, cu versuri...
Ȋn unele inimi răscolesc jarul mocnit
al amintirilor
și-l învii apoi cu o lacrimă.
Adun semințe de mac
din inima mea
și le sădesc să răsară roșu de iubire
într-o inimă-stâncă aridă.
Culeg verde din frunze
să reînvii o inimă arsă de galben...
Cutreier...
văd...
simt...
[...] Citește tot
poezie de Mirela Nicoleta Toniță (2008)
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre cuvinte și puls, adresa este: