Poezii despre cuvinte și trădare
poezii despre cuvinte și trădare.
* * *
nici sub tortură
cuvintele mele
nu vor trăda
poezie de Louis Savary din Un poem nous separe, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Premierul Victor Ponta Plagiatorul, președintele PSD, a recunoscut că în 2009 l-a trădat pe Mircea Geoană și a votat cu Crin Antonescu, adversarul lui, deși era purtătorul de cuvânt al campaniei prezidențiale a lui Geoană
Vai, ce om, ce caracter
Are-al nostru premier!
Nu e doar plagiator,
E și-un mare trădător.
Camaradului său, frate,
I-a băgat cuțitu-n spate.
Dar ia spuneți, dacă fiara
Își trădează chiar și țara?
pamflet de George Budoi din Pamflete și satire (10 noiembrie 2014)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvinte
Cuvântul omului, magnific, imens
care se îndoiește ca o fiară, ca o stâncă, precum o pădure.
Cuvântul ascuns, trădat
care gândește, care întreabă, care blestemă
care cedează, provoacă și atacă.
Cuvântul necioplit
care scapă cu ură.
Cuvântul gol, care e negat
fragil, care doare, înecat, prefăcut în verb
în cântec, în plâns
de frunziș, de ploaie, de râu, de păsări.
De mamă care iartă, îmbrățișează și luptă
de adevăr, de copil care zboară, de pasăre.
poezie de Juan Calero Rodriguez, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Epilog lucid
Schiță în timp,
Zonă muzicală,
Curcubeu în plină secetă...
Am trădat din nou
Cuvântul!
Și iar noi, făcând anticameră
Aceleiași iubiri,
Evlavios îndoind genunchiul...
Ușa,
Nu ni se va mai deschide
Niciodată!
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1982)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Femeie - un poem
Nu ea L-a vândut cu sărutul trădării pe Hristos,
Nu ea s-a dezis de El cu cuvânt profan, mincinos;
Ea n-a ezitat ca apostolii, a stat în primul rând,
Lângă cruce-a rămas ultima, și-a fost prima la mormânt.
poezie de Eaton Stannard Barrett, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pedepsește cu o privire
De parcă nu ai ști cuvântul
cu care ai descuiat, altădată,
lacătul fermecat de la scrinul
în care țineai scrisori parfumate.
Pe frunte - tot pala de nour trecător,
zâmbetul - lumina feței ovale și
cântecul care cerea drum liber.
Repetă cuvântul și acum când
primii nouri vin fugari pe cerul de
toamnă. Pedepsește cu o privire,
barem, pe trădătorul dintâi sau
pe adoratorul din urmă. În rest, lasă
totul pe seama amintirilor noastre.
poezie de Mihai Munteanu din Nord. Antologia poeților botoșăneni de azi (2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu mi-am trădat doar moartea
Așa este
Versul
meu
nu
are
nici
o
literă
Iar
Poezia
mea
e
fără
cuvinte
Însă
după
[...] Citește tot
poezie de Costel Zăgan din Poeme infracționale (10 decembrie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
* * *
sensul vieții e
o nuntă fără mireasă.
poezia n-o să ne schimbe,
văd numai oameni pe care
trebuie să-i cumperi,
cel ce trădează ajunge bastonul orbilor.
cerul e, totuși, senin!
știu, am dreptul să nu spun nimic.
o să plec și din viața voastră,
trebuie să pun deoparte
câteva ore albicioase pentru orele negre.
lumea întreagă e cu 3 cuvinte
în urmă.
poezie de Nicolae Tudor din Cuvinte învărgate
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Cuvinte flori
Din vorbele tale, azi fac un ierbar
pe foaie de aur și de chihlimbar
și construiesc zmeie
ce zboară rebele
spre stele...
Și Steaua Polară ar vrea să dispar,
să-mi fure cuvintele prinse-n ierbar
și visuri păstrate
în somn de-azalee
pe-o-alee.
Dar zmeiele mele nu știu a trăda
și vin iar la mine cu dragostea ta,
iar vorbele toate-mi
șoptesc la ureche,
'n pereche...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
bilete de dragoste
scriu ca pentru prima oară
fiecare pagină în caietul cu poezii
șiruri de cuvinte care îmi trădează emoțiile
de parcă aș scrie iubitei
bilete de dragoste
scriu ca pentru ultima oară
fiecare literă crește exagerat, îmi saltă dreapta
prea sus
mă ridică
sunt cât o virgulă
ce nu-și găsește locul!
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre cuvinte și trădare, adresa este: