delicateţe

* * *

Fii, deopotrivă, delicat
şi sălbatic.
Ca luna
Sau ca marea.
Ca o petală
Sau ca un vis.

poezie de Victoria Erickson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Surpriza absolutului

Îţi mai
aminteşti
iubito

Prima
noastră
noapte
de
dragoste

Din delicateţe
însă

Nimeni
n-a
murit

poezie de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

... şi apoptoza galben-sângerie
îneacă lin cărarea în fineţe
retina mea, în lentă feerie
şi sufletul, în valuri de tristeţe...

catren de Iurie Osoianu (20 septembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultimul acord

Dimineaţă am plecat îmbrăcat într-o coajă
de măr necălcată
şi m-am întors acum
acasă
în mâna-ţi delicată!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Kant

lega morală
deasupra mea.
ca un surâs înflorit caligrafic
în colţul buzelor
ca o sentinţă provizorie
ca o pedeapsă delicată
ca un păianjen rezemat de raza unei stele.
deasupra mea
legea morală.

poezie de Iulian Boldea
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Saxofonul

în sala plină cu regrete, pe scena-i goală de iluzii

un saxofon din operete smulgea când fibre când aluzii

plângeau viori anihilate, susurul sunetelor fine

din sine abdicau crispate nu strune-universuri line

iar când zâmbea şi clarinetul cu colţ de gură străvezie

fineţea lor sorbea cu-ncetu- nu note- pură veşnicie...

poezie de Iurie Osoianu (19 mai 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu nu admir

Eu nu admir la om,
Nici frumuseţea, nici tandreţea.
Eu admir la om,
Înţelepciunea şi fineţea.
Frumuseţea-i trecătoare,
Tandreţea cu timpul moare.
Dar dacă ai înţelepciune,
Fineţea-n suflet rămâne.

poezie de Dumitru Delcă (19 mai 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti...

Eşti precum ceaţa dimineţii,
delicată
precum cerul de catifea
fragedă
şi fierbinte ca focul din cămin,
veselă precum primăvara
şi sensibilă ca vârfurile degetelor.
Ochii tăi
sunt scântei jucăuşe,
cântecul buzelor tale
este balsam vindecător al rănilor.
Ascultându-te
descoperi stele.
Iubirea ta
înseamnă speranţă.

poezie de Pawel Mendakiewicz, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scară la cer

Un fir de păianjen
Atârna de tavan.
Exact deasupra patului meu.

În fiecare zi observ
Cum se lasă tot mai jos.
Mi se trimite şi
Scara la cer - zic,

Mi se aruncă de sus.

Deşi am slăbit îngrozitor de mult
Sunt doar fantoma celui ce am fost
Mă gândesc că trupul meu
Este totuşi prea greu
Pentru scara asta delicată.

- Suflete, ia-o tu înainte.
Pâş! Pâş!

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Evantaiul

E-o mică jucărie din veacul cu marchize,
Cu aur şi agate mânerul e-ncrustat;
Paleta-i de mătase cu linii delicate
Pe sâni de alabastru, frumoşi, a tresăltat
.............................................
Ah, dacă evantaiul, ce toate le văzu,
Ar fi să glăsuiască, ce povestiri ar spune!
De-atâtea ori iubirii el sfetnic tainic fu,
În buduarul plin de marchize şi-a lor lume.

poezie celebră de Iulia Hasdeu din Versuri, proză, corespondenţă (iulie 1885), traducere de Victoria Ana Tăuşan
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!