dictatură şi frică

Roman

Sunt dornic să scriu un roman,
Dar am o frică neînţeleasă,
De atâtea pagini stând să iasă
Dintr-un anonimat tiran.

Că-i parcă o pedeapsă scrisul
De coale lungi, cu personaje
De eroii buni, sau derapaje...
S-aleg happy end, sau ucisul!?

Şi truda n-ar fi peste poate,
Că nu-s nici rime, versuri, strofe,
Ritm, iamb, nu se cer apostrofe...
Nici stiluri n-ai... să le ştii, toate!

Mister de foi, ca un tiran,
Un dictator, făcându-mi frică;
Cine o citi, la o adică,
O proză fadă, de roman?

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (26 martie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strigăt de unire

Popor român de-ai conştiinţa
Şi-nţelegi istoria ta
Luptă pân′ la biruinţă
Să fim uniţi, hai nu mai sta!

Să n-exprimăm dorinţa în lume
Cu mult curaj şi cu avânt
Ca să-nţeleagă orşicine
Că ne ştim rostul pe pământ!

De vrem să fim băgaţi în seamă
Ce-avem simţire românească
Hai să rostim toţi, fără teamă
Unire în vatra strămoşească!

Un vis avem, cel de unire
Ca naţie pe acest pământ
Şi Dumnezeu-i va da-mplinire
Este al nostru crezământ!

[...] Citeşte tot

poezie de Ionel Popa (14 noiembrie 2013)
Adăugat de Ionel Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imnul golanilor

A fost odata ca-n poveşti, a fost în România
O gaşcă mare de golani ce-au alungat sclavia
Noi nu ne-am confundat nicicând cu "oamenii de bine"
Numiţi şi neocomunişti şi fără de ruşine.

Refren:
Mai bine haimana, decât trădător
Mai bine huligan, decât dictator
Mai bine golan, decât activist
Mai bine mort, decât comunist.

Vrem libertate, nu comunism şi nici schimbări de formă
Şi de aceea securişti, să nu ne puneţi normă.
Noi nu vrem neocomunism nici neolibertate
"Democraţii" originale şi nici minciuni sfruntate.

(Refren)

Ne-aţi întrebat ce vrem aici, dar ştie toată ţara
Noi susţinem punctul 8 de la Timişoara.

[...] Citeşte tot

cântec interpretat de Valeriu Sterian, muzica de Cristian Paţurcă, versuri de Laura Botolan
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acum în secolul douăzeci şi unu...

acum în secolul douăzeci şi unu,
când viaţa a devenit doar toamnă,
omenirea intră la idei
se consideră abandonată, singură, cu ea însăşi,
de când ne gândim la viitor
toate zidurile s-au strămutat,
principiul speranţei a ieşit în fugă pe geam
şi noi ne uităm cruciş unii la alţii,
hai să schimbăm lumea,
dar cu cine anume,
cu clasa muncitoare care a intrat în extaz?
te uiţi spre viitor
ca şi cum te-ai uita pe gura unui obuzier.
căutăm altă ţară pe care n-o găsim niciodată,
avem impresia că pământul goneşte nebuneşte spre autodistrugere.
toate imperiile şi-au schimbat stăpânii,
s-au schimbat şi conştiinţele,
hainele, femeile, modele,
începem să credem în viaţa de apoi,
în măreţia şi laşitatea ei,

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Ionescu-Bucovu (4 octombrie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Banul vorbeşte

De nu posezi această fiară simţi aerul discreditant,
Unii-ţi vor zice fiul ploii, iar alţii - mortul ambulant.
Şi nicio însuşire-a ta nu va putea să strălucească,
Prezenţa ta în preajma lor mereu o să îi stânjenească.
Să-i vizitezi de îndrăzneşti, sau să-i inviţi la dumneata,
Precis acasă nu-i găseşti, ei nu doresc prezenţa ta.
Cu ei de-ncerci să conversezi, să te convingi de sunt umani,
Se vor grăbi să te oprească de frică să nu le ceri bani.
Şi insul plin de gologani îl vezi în frunte peste tot,
Cuvintele-i sunt admirate, chiar dacă este un netot.
Se vor găsi destui zeloşi să îi ridice osanale,
Să uite că a fost o loază şi până ieri un coate goale.
Se vor simţi chiar onoraţi când le aruncă o privire
Şi temenele multe-i fac, îi vor zâmbi cu linguşire.
În lumea-aceasta nu există, nici paznici demni, nici uşi deschise,
Cu banul treci de orice legi, azi toate lui îi sunt permise.
Prea mulţi s-au transformat în robi ai dictatorului drăcesc,
Se-nchină la puterea lui, cu toată forţa îl slujesc.

poezie de Mariana Dobrin din Jurnal cu aromă de pamflet
Adăugat de Mariana Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!

AM FOST ŞI EU ÎN STRADĂ ÎN '89

Eram în amfiteatru în Iaşi în '89
Şi a căzut o veste ca trăsnetul când plouă,
Un zvon că Ceauşescu de frică-ar fi fugit
Şi că regimul comunist pe loc s-a prăbuşit!

Atunci uimiţi cu toţii am coborât în stradă...
În faţa Primăriei. Cei mulţi voiau să vadă
Cum se-aruncau pe geam de sus de la etaj
Şi cum cădeau în flăcări portretele-n picaj

Şi,, Libertate!... de nu-ţi venea să crezi
Cu degetele-n V striga lumea pe străzi
Şi câtă bucurie!,, Ole! Ole! Ole!''
(Jucau în horă )...,, Ceauşescu nu mai e!''

Se fluturau drapele cu steme decupate
Şi se striga pe stradă cuvântul LIBERTATE
Şi-n haos, hărmălaie, au apărut din spate
Vreo câteva maşini cu trupe înarmate

[...] Citeşte tot

poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dictatura iubirii

De vrei sau de nu vrei
Văzutele şi nevăzutele toate
Încolţesc, răsar şi cresc
Sub blândeţea forţei
Sub duioşia înfricoşării
Îndurătoare-neîndurătoare
Linişte neliniştită
Veşnic în alergare
Sacra putere a iubirii
Sub care toate se desăvârşesc
Dar dumnezeiesc!

Uneori parcă sunt
tumultul
memoriei exilate
din muguri în flori

cu ochiul florii văd în fine
cum lumina
din adâncul florii vine

[...] Citeşte tot

poezie de Elena Armenescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Refugiată în România

Cum pot să mă apăr de absurda urgie?
Acasă, părinţii plângând i-am lăsat...
Dorit-au să moară pe scumpa lor glie...
Copilul, în braţe, l-am luat şi-am plecat.

Cu lacrimi de înger, cel mic mă întreabă:
,, De ce astăzi tati nu este cu noi?"
Îi răspund că are, la servici, multă treabă...
Cum să spun c-a plecat la cumplitul război?

De i-aş zice, cum, oare, ar putea înţelege
Un puşti care are are doar câţiva anişori
Că-n Ucraina domneşte a păgânilor lege,
Ai ţărilor noastre, eterni dictatori?

Am trecut astă-noapte, cu copilul de mână,
O graniţă plânsă, către oameni frumoşi,
Care vor armonie în Ţara Română.
Ne-au primit cu pachete, covrigi şi gogoşi.

[...] Citeşte tot

poezie de Marilena Răghinaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spune-mi cu cine trăieşti, ca să-ţi spun cine eşti

Când stai cu hoţi, înveţi să furi,
Iar cu birjari, înveţi să-njuri,
Cu cei nedrepţi ‒ să fii nedrept,
Iar cu cei drepţi ‒ să fii om drept.

Cu-nşelători, înveţi să-nşeli,
Cu scornitori, înveţi scorneli,
Cu oameni răi ‒ să fii om rău,
Iar cu lingăi ‒ să fii lingău.

Cu mincinoşi, înveţi să minţi,
Să fii cuminte ‒ cu cuminţi,
Cu cei scrântiţi ‒ să fii scrântit,
Iar cu tâmpiţi ‒ să fii tâmpit;

Cu tupeişti ‒ să ai tupeu,
Cu cei atei ‒ să fii ateu,
Cu cei curvari ‒ să fii curvar,
Iar cu măgari ‒ să fii măgar.

[...] Citeşte tot

poezie de George Budoi din Cugetări versificate (10 octombrie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!