Poezii despre doliu și timp
poezii despre doliu și timp.
Rondelul bătrâneții
Trecut-au anii tinereții
Și nu se mai ivesc vreodată;
Iar bătrânețea-ntunecată
Mi-a risipit în păr nămeții.
Când june eram odată
La arme plecam cu băieții;
Trecut-au anii tinereții
Și nu se mai ivesc vreodată.
Eu n-am dat vreun curs tristeții
Că vine moartea-nfometată
Cu capa ei îndoliată,
Să-mi taie mie firul vieții.
Trecut-au anii tinereții.
rondel de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Limba Română mon amour
Mă trezesc cu ea pe limbă
mă trezesc cu ea în gând
în ea dorul mi se schimbă
fără-a spune un cuvânt
Mă trezesc cu ea în gând
parcă-i pasăre măiastră
mă trezesc în ea visând
stea și doliu la fereastră
Parcă-i pasăre măiastră
în ea dorul mi se schimbă
a mea lacrimă-i a noastră
mă trezesc cu ea pe limbă
Mă trezesc cu ea visând
nopți și zile stele-n gând
sonet de Costel Zăgan din Cezeisme II (30 august 2017)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dioptrie
Înalt în orga prismei cântăresc
Un saturat de semn, poros infoliu.
Ca fruntea vinului cotoarele roșesc,
Dar soarele pe muchii curs - de doliu.
Aproape. Ochii împietresc cruciș
Din fila vibrătoare ca o tobă,
Coroana literei, mărăciniș,
Jos în lumină tunsă, grea, de sobă.
Odaie, îndoire-n slabul vis!
- Deretecată trece, de-o mătușe -
Gunoiul tras în conuri, lagăr scris,
Adeverire zilei - prin cenușe.
poezie celebră de Ion Barbu (1930)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Preț de o secundă...
Preț de o secundă, totul stă pe loc,
Labirint de vise ninge peste timp,
Crâmpeie de ceață nu mai sunt deloc,
Lunatice zboruri trec prin anotimp.
Frunze, pomi dansează într-un film final,
O descătușare încearcă în zori
Simfonii de aripi, dar sunt bieți actori
În decorul galben, tandru și banal.
Umbrele din suflet se pliază-n nori,
Clipe agitate păsări fâlfâind
Colorează-n doliu, gândul, uneori,
Când, spre universuri, ochii și-i întind.
Petale de Soare se răsfrâng pe cer,
Lăcrimează-n rouă și cad pe pământ,
Făcând loc zăpezii, cumplitului ger,
File din povestea Cuvântului Sfânt.
poezie de Daniela Tiger din Împăcare - Pricesne și poezie ortodox-religioasă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vis de iarnă
Când totul e alb și cenușă,
Iar soarele-n doliu plutește,
Doar iarna eterna mătușă
Din colțul de gheață privește.
Pe creste, sclipiri de zăpadă,
Prin ace de brad suflă vântul,
Rebeli, câțiva fulgi vor să cadă
În gerul ce-mbracă pământul.
Sălbatica fiară se-ascunde
La umbră de timp și uitare,
Își cerne ecoul în unde,
Din văi și poteci solitare.
E liniște iar și e bine,
În suflet, lumini mă inundă,
Nu știu de ce, care sau cine
Pașii prin stele i-afundă...
poezie de Daniela Tiger
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Blues funerar
Aruncați telefonul și opriți ceasornicele, iute,
Dați câinelui un os baban să nu mai latre-n curte,
Trageți capacul la pian și-n surdina marșului funebru
Chemați bocitoarele, și scoateți afară sicriul negru.
Aeroplanele să-înșire din cercuri largi de fum
Litere pe cer, scriind mesajul: El este Mort de-acum.
Puneți mătasea doliului la gât alb de porumbei,
Iar polițiștii să poarte mănuși negre-n trafic și pe-alei.
A fost Nordul și Sudul meu, a fost Estul și Vestul,
Zilele de lucru, duminicile și tot restul,
Amiaza, noaptea, poezia mea știută pe de rost,
Credeam că dragostea-i eternă. Am fost prost.
Să n-aud de stele, suflați în lampa lor pentru vecie,
Demontați soarele și băgați luna la cutie,
Goliți oceanele, strângeți pădurea geaba se dă brează
Pentru că din clipa asta nimic nu mai contează.
poezie clasică de Wystan Hugh Auden, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Replică la poezia "Mor poeți" de Valentin David
Nopțile-s mai lungi și mai pustii,
Se coboară doliul în poeme,
Plânge pana și cerneala geme,
Versul, cum să poți, să-l mai învii?
În oglinda lacului, un val
Abia mai ajunge să apuce
Ramul unei sălcii ce se duce,
Să împingă bărcile la mal.
Lacrima ne plouă peste frunți,
Ploile-s mai reci și mai nebune,
Tunete se-ngrămădesc pe strune,
Se ascund secundele în munți.
Muzele agonizează-n cor,
Cupidonii în genunchi jelesc,
Stele-ncep să cadă nefiresc,
Când ne mor poeții... și cum mor!
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un rămas bun, un ultim oamgiu...
Bat clopotele imnul revenirii
În lutul sfânt...
Și ai plecat, tu, om.
Ai părăsit secunda care doare
Urmând o altă cale - dulce somn.
O, dulce somn te-a prins fugar în Rai
Ca-ntr-un tablou mirifc... ai plecat!
Și-ai scris pe crucea vieții că voiai
În raiul pământesc să mai fi stat.
Ai scris pe crucea vieții revenire,
Tu, om, născut de-a fi doar o secundă,
Pe nesfârșirea mării, Fericire...
Dar ai plecat... te plânge lume multă!
Te-ascunzi în ne-mplinitele solfegii,
În muzică să-ți împlinești tăcerea,
Te-așteaptă sus îmbrățișarea mamei,
Aici lași noaptea, doliul și durerea...
Aici lași crucea, numele pe-o piatră
Ce ne vor aminti în veci de tine,
Acolo pleci purtând iubire-n suflet,
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Corbii
Pe plopii ninși
Coboară corbii-n pâlc de doliu,
Cernesc al iernei alb lințoliu,
Și, triști, de foame par învinși...
Cugetători,
Privesc pe cer, privesc departe;
Pe când un glas de vânt împarte
Un cântec care dă fiori...
În cimitir,
Pribegi, s-au adunat la sfadă;
Iar sub uitare și zăpadă
S-ascund mormintele în șir...
Și pe când trec,
În a crepusculului oră,
Spre groapa unde doarme-o soră,
Și-n suflet plânsul îl înec;
[...] Citește tot
poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Destine
lumile își dosesc rănile în noroiul timpului
uitând că țărâna și apa
formează lutul prin care trupul a căpătat suflu de viață
malurile apelor veștejesc privirile
pentru ochiul
care nu-i decât vremelnic în timp
doliul este păcatul
în lipsa luminii și-a întunericului
m-am trezit în tresăritul unei clipe
dintr-un sunet trecut ghearele din mine au desfăcut virginități
imaginare
trupurile mă ascund de frigul fierbinte
nopțile mă numără în cruci
fără destine
poezie de Viorel Muha (octombrie 2013)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre doliu și timp, adresa este: