dorinţe şi laser

* * *

mereu mi-am dorit să port
o fustă verde fără zorzoane
de frunze ce se-ascund şi mor
în arbori singuri

câtă lipsă de noi şi cuvânt
în toamna pădurii

insinuant
un gând mă străbate
ca ochiul de laser

mereu mi-am dorit să fiu
o tentă verde fără de fustă

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bal

seara îşi dansa rondelul existenţial
dantelând arabescuri
karaoke în fosforescent de lună plină

maestrul de ceremonii
copleşit de cerinţe
şi dorinţe
îşi spăla faţa
în izvorul veşnicului început
foşnete de mătase ţiuiau în timpane
polka selecţiei
în unghere
lasere violete declamau afecţiuni
în codul morse
iar valsul aluneca pe inimi
combustibil insolit
pentru iernile lumii

atingându-se din vârful degetelor
în penumbră

[...] Citeşte tot

poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Invitaţie albastră

Mă privesc "în oglindă"
săgetându-mi clipele
cu lasere albastre.
Clipele mele cu tine,
îngheţându-le, conservându-le,
depozitându-le într-un seif
din banca sufletului meu...

Răzbate susur de şoapte-ntre noi,
şi din cascade de dorinţe, curg ploi.
Speranţe de-mpliniri, inimi străbat,
căldură de-amor, împrejuru-mi constat.
Te invit apoi, electrizat, extaziat,
în spaţiul atemporal astfel creat!

Acolo unde este un singur sărut,
o singură îmbrăţişare
şi iubirea noastră
ce respiră soare...

poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pântec cu laser privit dintr-o parte. Feeling

Sânul asemănător unui bot însetat de cămilă, m-aşteaptă
şi nu ştie mila, fiindcă şi eu la rândul meu te doresc
cu toţi ghimpii văpăii lăuntrice
inseparabili, ce îmi frământă starea.
Lipesc frumuseţea unor mesteceni albi
din îmbulzeala nesfârşită de cuvinte
înecând toate obstacolele artificiale
şterse în chinuri.
Un fel de intuiţie personală ce o găseşti
numai în freamătul pădurii de foioase.
Ploile de ninsori aşteaptă să rumege
împletitura dureroasă a crengilor
arzând gingăşia unui cuib de voci
pierdut prin Templul zeiţei Hator.
Gonind veşnicia
printre glasurile răguşite ale pietrelor
puse s-aleagă arma cu plasmă a stăpânei!
Contur filigranat în porţelan albastru de Prusia.

poezie de Aurel Stănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încetaţi!

Oh, voi, oameni însetaţi
De a focului putere
De pustiuri şi tăcere,
Încetaţi, voi, încetaţi!
Ori văzând cum lumea piere
Pentru voi e o plăcere?!

Vreţi să treceţi în nefiinţă
A omului conştiinţă?
Terra, frumoasa planetă
S-o distrugeţi c-o rachetă?
Vreţi să faceţi un dezastru
Din Pământul nostru albastru?!

Catastrofa de-o iubiţi
Şi de vreţi apocalipsul,
Vreţi la luptă să porniţi,
Ca să vedeţi paradisul
Şi să vă-nfăptuiţi visul?

[...] Citeşte tot

poezie de Cornelia Georgescu din În căutarea omului (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!