Poezii despre electronică și gânduri
poezii despre electronică și gânduri.
Cineva mă ascultă!
În veac cu putere ocultă
din zid cineva mă ascultă.
cu cât mă coboară pe mine.
cu-atât el mai mare devine.
Iubirea mi-o suge prin tuburi.
mă simt răstignit pe șuruburi,
ce face cu mine nu-i veghea,
el trage din zid cu urechea.
Ai zice că apără, poate,
poporul de rău și păcate,
de cei ce țin arme în liră
de cei care mint și conspiră.
Dar nu el ascultă orbește,
pe om când acasă trăieste,
ne intră-n cearceaf și sub piele,
în creier de gânduri săi-l spele.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu din Sunt radical (1981)
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Micro-univers
Poeții stau dintotdeauna în miezul cuvântului și beau absint întinși pe canapeaua portocalie.
Trag însingurarea din țigara electronică apoi spun Nu! dezordinii mentale.
Ei par că vin din Arcadia,
dar noi știm că le-am văzut aievea osatura fragilă ce se poate fractura ușor la o simplă respirație...
Am atins clavicula unui poet contemporan și
i-am simțit aerul comico-tragic
din felul în care își îngrijește unghiile
incarnate, roase de proprii canini,
unghii cu care a zgâriat facturile plătite priority
post.
Cândva, poeții lumilor viitoare, vor frânge scheletul vieții mirobolant,
în timp ce timpul gândirii va fi în reflux.
Atunci nimeni nu va mai întreba despre întîiul om care a fragmentat harta limbajului
în micro-universe.
poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Așteptări otrăvitoare
Unele așteptări sunt otrăvitoare,
Sunt băuturi reci ori fierbinți ce ajung in sânge,
Tulburătoare licori băute conștient
De mine și tine... ce ne-am implantat in cuget un cip.
Un cip ce-a prins viată in gândul inimii,
Acel gând ce naște-așteptări-dureroase,
Vacanțe de Vară trăite-ntr-o singură zi
De mine și tine... cu lacrimile unei ploi de Toamnă.
Câte lacrimi varsă un Cer in împărăția Toamnei?
Câte ploi se îngrămădesc în irișii răbdătorilor?
Câți au murit otrăviți de așteptările amare?
De câte inimii avem nevoie să putem rezista?
Unele așteptări sunt otrăvitoare,
Sunt clipe ce trec și mușcă din cord fără ochi,
Sunt foarfece reci ori incinse in flăcări
De gândul pribeag... căutător de năluci.
[...] Citește tot
poezie de Adelina Cojocaru
Adăugat de Adelina Cojocaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
A câta primăvară...
Înseamnă, amore, că Soarele-i un afrodiziac,
căci de ce tot m-apropii, cu planeta întreagă,
parcă uit tot ce-i proză, ce rutini mă leagă
și mă deznod să zbor, iubind orice-ul... minte irațională, maniac.
Îmi place, rău, până și pământ moale, lipicios,
mă încânt de un fir de iarbă, sunt un clopoțel
cu trei petale, îmi umezind inima îs un ghiocel,
mă dăruind fir, plin de curaj... un prim jertfit și-atât de grațios.
Sofisticatul corb, tot sobru, cu limbaj cifrat,
se schimbă-n triluri mici, zvăpăind puf, idile,
pe țambre însulițând un cer de albastre, puerile
crude... sub palma mângâindă-n trecere de-un galben arzător, curat.
Un fum se înalță sub priviri, dinspre răzoare, în sus,
un abur, plecat ud să stingă cald, ce-i prea devreme, ar arde
și fire între pari înalți se îndoaie din întinse coarde,
ciupite de adieri... c-un zumzet electronic alergând, s-aprindă apus.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (9 martie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Schimb de vorbe cu Gabriela
gabriela asta o fi vreo "fără ea nu se poate"
mă întreb căutând ceva pe google răsfoind un dosar cu facturi
ba încolo la rafturile bibliotecii
ba derulând mesajele electronice cu degetul mare
ba la bucătărie în joaca ouălor de găină în apa bulbuci
telefonul zbârnâie nu răspund e cineva care uită să se mai oprească
iar eu caut și nu găsesc o notiță un lucru aparent de nimic
dar uite cum mă agit îmi trebuie la disperare
te întrebam în mintea mea
cine este această gabriela care te urmărește
în fiecare poză în fiecare discurs apare și ea teatral după cortină
imitându-te parafrazându-te zâmbind
după tine înaintea ta și după fiecare trei puncte de suspensie
are mereu ceva de adăugat conturat evidențiat hașurat întrebat
cum de reziști tu unei tipe cum gabriela
are un tren în creier se aude cum șuieră de fiecare dată când apari
scoate fum și de pe banchetă gândul cel rău te invită să o tragi rapid lângă tine
lângă pompa de apă ospătarul de piatră semicolorat cu o mână ciobită
pe terasa de la malul mării care își sparge valurile de pereții inimii mele
cum se bagă ea în discuție neîntrebată
[...] Citește tot
poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trecut întors în viitor
M-am întâlnit cu mine-n viitor
Peste milenii, fără să mai "mor",
Fără să știu c-am fost cândva, vreodată...
Pe-un alt "pământ", "planetă" regretată.
Nu mă știam, din lumea de ciudați;
Amestec, plastic cu metal... robotizați.
Eram în zbor, că n-aveam gravitație...
În planaj de gând, profund în levitație.
Un nanobit din sânge mi-a dat semn
De-un strop de-o genă cu memorie de "lemn"...
Din tatăl meu -ce-l avea "meșteșug"
P-ecran-breloc; lângă un "cal"... și-un "plug".
M-a luat aiurea, ceva nou, un "sentiment",
Cum că m-aș ști pe undeva, pe-un "continent"
Ce nu mai e, din masa uniformă
De-o sferă-n zbor, ce-și schimbă mereu formă...
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (24 februarie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Natal
Exult; câștig din timpu-mi zbor, m-ajung când am plecat
Uitând de griji, de lucrul zilnic; sunt peste nori, am ațipit
La "end" de western și tresar la vocea trează din cockpit...
E iar pe "screen" pasărea-mi cuib pe-o linie 'n salt sacadat...
Mă duc acasă și-i aștept pe toți, cei ce nu m-au uitat!
Privesc prin praful în rafalele ce-mi fâșâie parbrizul cald
În câmp pe-o arie de drum, pierdut c-o liniște eternă
Și-mi zboară gând la eu ce-am fost și mulți ce-aveam pe lângă fermă
La Fotin; dar sunt singur numai, totu-i pustiu și-un cer smarald
Ce-l priveam; vară-n zgomot surd, culcat pe-o șiră... Mintea-mi scald!
Și acum este-un maron de fier în ape-n val la Costinești
Acolo unde-i mal în pietre, mai sus de locul de nudiști
Unde timizi într-o vacanță de practică stăteam întinși
Pe burtă și-nțepam nisip înrușinați... Hm, ce povești
Ce se derulă, că-i pustiu de ce știam... Cum timpu' oprești?
Doar am ieșit de la examen, pășesc pe aleile spre cursuri
Și cât de mici îmi par acum și-un pic străine clase, săli,
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (23 aprilie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre electronică și gânduri, adresa este: