Poezii despre electronică și viață
poezii despre electronică și viață.
Cip
butonul delete este blocat iubite
viața
ține în menghina gâtului propriile condamnări
în jocul umbrelor și luminii grațierile au încorporate
cipul menirii celeste
cel dinainte de nume și respirație desparte apele
duhul învolburează lumina
ție de-abia îți cresc branhiile
poezie de Maria Elena Chindea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fără îngeri
Am obosit să mă ascund-n spatele monitorului
Parcă aș fi în fața unei ape vii
Ceva încremenit ce prinde viața
Brrrrrrr
Mi-e teamă să nu fiu absorbită
Dincolo...
Dar... parcă...
aș vrea să mă dizolv printre pixeli
În cea mai erotică îmbrățișare din lume
Cea mai desăvârșită iubire
Un program nebun de fericire
Scriind
Răsfoind
Mințind
Vrăjind
... în rând cu lumea
Inventând povești nicicând posibile
Cuvinte împușcate cu încredere
Victime zdrobite...
[...] Citește tot
poezie de Gabriela Marcian
Adăugat de Yunonna
Comentează! | Votează! | Copiază!
Paradisul gunoaielor
este aici, pe pământul natal
toate au fost a
duse cu acte din toată lumea
și noi găsim atâta frumusețe
ascunsă-n deșeuri
încât nu reușim să ne debarasăm
de gunoiul de fiecare zi
fără gunoaie nu poți trăi
unele sunt toxice cum e firesc
colorează verdele naturii ne
maturizate în dizolvarea
gunoiului industrial sau menajer
te simți abandonat pe ultima
grămadă care pare un arbust
putred de viața ce roade
câteva circuite integrate în absolut
nici viermii nu mai supraviețuiesc
au fost mâncați de șobolanii cenușii
[...] Citește tot
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rețeta compensată
Am durerea unui pisic fără adăpost
resturile din viața mea
se găsesc într-un cont
care alterează spațiul
dintre mine și spaime
lipsa de siguranță și frigul
mă îndepărtează de noapte
ziua nu mă vede nimeni
fiecare cu punga lui de gunoi
secretele lui...
partajul nu este sincer
Între mine și lume
chiar dacă am acoperiș
nu am tihna omului străzii
fără cipuri de identificare
un semen mai greu de cap
nu votează pe listele morților
are un certificat fără valoare
de pisică care nu moare
deoarece nu are rețetă
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Nistor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stelili, frumoasili
Mai demult iubeam constelațiile,
azi mi-e perfect perpendicular.
Azi văd scrotul cerului de vară, moale peste Aleea Circului
azi văd ziua de azi ca o mașină de scris electronică
tipărindu-ne cu aldine.
azi dragostea e departe.
Stau în camera asta cu fereastra dând înspre blocuri
și spre muncitoare păroase.
Bat la mașină fără speranță că va ieși ceva, și asta mă și ține în viață:
speranța mea disperată că s-a sfârșit totul, totul.
Nu mai vreau să am nici o femeie.
Nu mai vreau să scriu nici o carte.
Azi bat la mașina mea de scris un poem idiot.
A fost așa: mi s-au dat neliniști, constelații, un soi de nebunie,
un fel de putere de a mă concentra când scriam,
un soi de zâmbet amar și asimetric,
sfârcuri micuțe pe un piept fără păr.
Mi s-a luat apoi credința în mine
și-am rămas ca o cheie de ială
[...] Citește tot
poezie de Mircea Cărtărescu (2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Micro-univers
Poeții stau dintotdeauna în miezul cuvântului și beau absint întinși pe canapeaua portocalie.
Trag însingurarea din țigara electronică apoi spun Nu! dezordinii mentale.
Ei par că vin din Arcadia,
dar noi știm că le-am văzut aievea osatura fragilă ce se poate fractura ușor la o simplă respirație...
Am atins clavicula unui poet contemporan și
i-am simțit aerul comico-tragic
din felul în care își îngrijește unghiile
incarnate, roase de proprii canini,
unghii cu care a zgâriat facturile plătite priority
post.
Cândva, poeții lumilor viitoare, vor frânge scheletul vieții mirobolant,
în timp ce timpul gândirii va fi în reflux.
Atunci nimeni nu va mai întreba despre întîiul om care a fragmentat harta limbajului
în micro-universe.
poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aducătorul
de moarte a ajuns la chicago
pescuia cu pistolul lui
colt police positive calibru 38
cu țeava retezată
trage cu stânga și pare
un trăgător neexperimentat
citește ziarul la anunțuri mortuare
notează atent
bea cafea la barul melody
și fumează țigări electronice
iese noapte de noapte
se aventurează printre cei răi
care-l privesc cu dispreț
are un hanorac cu gluga trasă
pe cap până la ochi
întotdeauna are altă culoare
trage în ținta care comite infracțiunea
se asigură că nu-l scapă
cei răi au în fața lor răul răilor
lângă ei sunt criminalii
[...] Citește tot
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Schimbul de ieri
Când vezi stele pe cer cu coadă sau halou
Nu-i bine, ai mai pierdut din ce-a fost nou
Și când resimți genunchi că ai, nu se îndoaie
Ai devenit prevestitor de timp frumos, de ploaie.
Din sprinteneală, mișcări iuți, ești sacadat
Iar păr încet-încet mai pierzi, decolorat.
Când pielea-i tot mai multă, se-ncrețește
Și ochi mai pal, pâclit, nu strălucește.
Când ști s-asculți cu calm și vocea-i caldă
Și-ai timp de copii mari, ce alți copii îi scaldă,
Ești un cadran cu sferturi duse, arcul stors
Ce nu se-ntoarce; remontoru-i rupt sau scos...
Nici electronica n-ajută, nu e resetare,
E trecerea molcom-a zilei înspre înserare;
Când vis ia loc la neputințele de-o viață
Și-i tot permis... În fine-ai liniștea ce te răsfață!
Așa-mi văd eu, proorocul neștiut, bune și rele
Și toate-s semne ce cunosc... Dar nu sunt ale mele!?...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (26 decembrie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Marioneta
Părul bogat
și gene negre, de mătase,
pun în lumină
cipul alb, de var.
Nasul e cârn și pistruiat,
ca de copil. Trupul frumos
are sclipiri de chihlimbar.
Cânepă groasă, dură,
o-nconjoară,
îi prinde capul,
trupul de artistă.
Sforarul nemilos, meschin
e-o brută
îndrăgostită doar de firea-i egoistă.
Își simte trupul slab
și mintea subjugată;
se mișcă
împinsă de arcuri nevăzute;
[...] Citește tot
poezie de Ana Vida din Trăiri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antiartă
sângele meu slav construiește ziduri de antisentimente
tu parchezi în spatele teatrului național
apoi iei la pas centrul și îți pare că vezi
umbrele demitizate ale poeților craioveni
cum fumează din țigări electronice
și încearcă să aibă o viață birocratică
asediați de rutine și de metaiubiri
am mâinile lipite de omoplații tăi pulsez ca la imperius însă descopăr în tine
mediocritatea clipei saliva amară cu care
îți întoarce ceasul
tu deverbalizezi partea mea yoyo și din toată
aritmia ții strâns în palme
fashionismul meu iconic
antisentimentele prin care te-am așezat în
livrescul zilei
se face politică și demonii urbei beau la taverne
falii de existență plutesc crepuscular
iar și iar românismul se propagă în eter
[...] Citește tot
poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre electronică și viață, adresa este: