Poezii despre fotografie și viață
poezii despre fotografie și viață.
Imaginea mamei
Am poza ta, o poză
Ce-n inimă-mi trăiește
Cu-atât de pure linii;
De vârstă nu vorbește.
De-acolo-mi glăsuiești
Cu buze nemișcate,
Și, blândă, mă privești
Cu pleoapele lăsate.
Nenorocirea când
În cale mi se pune,
Inima ta mi-o spune,
Lângă a mea bătând.
poezie celebră de Maurice Careme din Antologie de poezie belgiană (1968), traducere de Radu Boureanu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vei avea amintiri ireale despre mine (pentru Rilke)
Vei avea amintiri ireale despre mine
întreaga ta viață,
ca niște fotografii parțial developate, în sepia,
deși nu m-ai întâlnit niciodată, doar că eu te-am visat.
În curând va fi dimineață, visul
se va sfârși.
poezie de Richard Brautigan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Roosevelt
Muncitorii credeau
Că el a spart marile trusturi
Și i-au pus pozele la ferestre.
"Ce-ar fi făcut el acum în Franța!"
Spuneau ei.
Poate ar fi făcut
Ar fi murit poate,
Deși generalii mor de obicei în patul lor de-acasă,
Cum de altfel și-a găsit și el sfârșitul.
Dar toate legendele pe care le-a imaginat și impus
Trăiesc și prosperă,
Acum nestingherite de existența lui.
poezie celebră de Ernest Hemingway, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nervi în noapte
E toamnă. Noapte. Plouă. Insomnie.
Deschid albumul cu fotografii:
Cei vii sunt morți, pe când cei morți sunt vii, -
Și toți îmi dau o criză de fobie.
Îi văd trecând prin viața mea pustie
Cu relativul vieții lor pustii...
Și-n pragul absolutei veșnicii,
Aștept să-mi sune ceasul lor și mie.
Mereu ciocanul vremii cade greu
Și-mi bate cuie la sicriu mereu,
Cu iscusința lui stăruitoare...
Și-mi fură somnul spaima de pământ...
Și mor mereu cu clipa care moare...
Și-afară-i toamnă, noapte, ploaie, vânt...
sonet de Mihai Codreanu din Turnul de fildeș - Lira neagră (1929)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Unui Internaut
Te distrezi ca un retardat pe internet
Printre jocuri și poze obscene
Nu simți că moarte se strecoară în suflet încet
Iar neuronii se sinucid de atâta lene
Te distrezi pe mesenger ca un bufon
Pe Facebook sari de la o adresă la cealaltă
Deși în viața reală ești total afon
Folosești calculatorul ca pe o unealtă
Să îți ajustezi existența de retardat
Ca o ultimă variantă pentru viață
În care neantul îți este aliat
Iar prezentul se vinde pe nimic în piață
poezie de Iustinian Zegreanu
Adăugat de Iustinian Zegreanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noi nu-nțelegem viața...
Motto:
"Îmi privesc fotografiile vechi: ce-i cu voi, băiețași, pentru ce purtați numele meu?" (George Călinescu)
Intrăm plângând în lume
Și-o părăsim plângând
Am strâns în mici albume
Icoane fumegând.
Fotografii fixate
În sepia și-argint
Noi le iubim pe toate
Deși cumplit ne mint.
Cine ești tu, copile
Chilug, la câțiva ani
Cu soare în pupile
Ca îngerii orfani?
Și care este steaua
Ce te-a ferit de rău?
Vrăjmașul n-a pus șaua
Nicicând pe trupul tău.
Noi nu-nțelegem viața
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (29 martie 2014)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suprematism
Moto: NASA a publicat de curând o imagine cu planeta noastră văzută din spațiu.
Poza a fost realizată de la 1,6 milioane de kilometri distanță
și surprinde Pământul luminat complet de Soare.
O pustietate pur monocromatică
inconjoară singuratica mea sferă,
oferind din energie suprematică
inc-o zi de viață efemeră.
Și pornim la muncă cinematică,
asiduă, uniformă, proliferă,
prelungind nuanța suprematică
din pustietatea efemeră...
poezie de Iurie Osoianu (1 iunie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Tot ce vreau e să trăiesc
într-o lume
a munților, a cafelei,
a focurilor de tabără, a cabanelor
și a copacilor aurii,
și să hoinăresc pretudinteni
cu un aparat foto
și cu un caiet de notițe,
învățând
cum lucrează
tot ce este real.
poezie de Victoria Erickson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Psihoză profundă
sunt ploaia de emoții anunțată-n prognoză
mă întind peste munți că un curcubeu
viața mea complicată vreau să fie roză
să nu simt bătrânețea cum mă apasă greu.
răspândesc în lume zilnic câte o doză
de optimism crescut în cuib de stea
îmi spăl chipul cu rouă de pe tuberoză
în paradisul minții să simt dragostea.
în palmele timpului mă simt o mimoză
cu fluturi în piept dansând iubitori
îmi imortalizez fericirea în poză
alături de prietenii ocrotitori.
poezia inimii magnifică psihoză
o răspândesc în lume pentru visători.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Diferența
ce zici de poze cu su
grumare? am
văzut una și nu mi-a ajuns
parcă aș re
cidiva, parcă aș vrea
să-ți salt viețile și
să mă izgonesc dintre mine
și tine
să înnebunesc dacă va
fi vreo diferență notabilă
cu aere și cu prăștii
țintite spre soare
între mine și mine...
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre fotografie și viață, adresa este: