frumuseţe şi ruj

Iubire

Îmi zice mitocană.
Susţine că în mine nu mai e nimic,
Adăugând, totuşi, că sunt frumoasă.
Nu-i plac versurile mele,
Dar se dezgheaţă atunci când casc,
Sau mă rujez.
El mă iubeşte.

poezie de Liliya Gazizova din Kanafer (2012), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gazele ojate

Te alint in zori
Cu surâs de flori
Nori-ţi cântă în bucle
Cu ploi calde

Soarele gelos se ascunde
Eşti frumoasa de nu ştiu unde
Cu degetele înflorate
Eşti zeiţa picăturilor de curcubeu ojate

Fug gazele trandafirii pe spate
Rujul muşcă de grumaz
Cu sărutări de topaz

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aduc iubirea

în noaptea noastră de magie
scriu versuri pe perete
cu rujul ei de astă-vară
ne spunem minciuni frumoase
apoi ne sărutăm ascultând
dulcile consoane scoase
în momentele noastre de delir
aduc iubirea în cuibul nostru
de nebunii şi fioruri
ne purtăm toată noaptea
în gânduri şi îmbrăţişări
apoi stăm îndrăgostiţi
aşteptând primele raze de soare

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se revarsă

îngheţata din cornet pe mâna
caldă dusă la gura frumos rujată
şi la începutul acestei veri
e hrană dulce plină cu ciocolată
topită destul de repede în bătaia
timidă a soarelui de dimineaţă

e trist s-o vezi cum se prelinge
pe asfaltul hain şi gol bătut
te tocuri cui într-un ritm satanic

buzele culeg şuvoaiele de ciocolată
care se preling pe gâtul delicat
spre sânii luaţi prizonieri de-o bluză

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorinţele privesc

prin vise smintite însemnate
cu rujul de culoarea vişinei
putrede de atâtea săruturi
ţinând ochii deschişi cu graţia
unei femei care-şi acceptă
frumuseţea cu nostalgie

de atâta dorinţă zboară somnul
se luptă în patul meu cu noaptea
foşnindu-mi pleoapele grele
de întunericul ploios lăsat la geam

o dorinţă se trezeşte-n mine
sărut femeia străbătută de fiori
îmbrăţişarea noastră e fâlfâit
de aripi de cocor fugit peste câmpuri

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adam

Cu toate că se afla în rai,
Adam se plimba pe alei preocupat şi trist
Pentru că nu ştia ce-i mai lipseşte.

Atunci Dumnezeu a confecţionat-o pe Eva
Dintr-o coastă a lui Adam.
Şi primului om atât de mult i-a plăcut această minune,
Încât chiar în clipa aceea
Şi-a pipăit coasta imediat următoare,
Simţindu-şi degetele frumos fulgerate
De nişte sâni tari şi coapse dulci
Ca de contururi de note muzicale.
O nouă Evă răsărise în faţa lui.
Tocmai îşi scosese oglinjoara
Şi se ruja pe buze.
"Asta e viaţa!" a oftat Adam
Şi-a mai creat încă una.

Şi tot aşa, de câte ori Eva oficială
Se întoarce cu spatele,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Marin Sorescu din Tinereţea lui Don Quijote
Adăugat de Eva
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuie (ne)sănătoase

La douăzecişicinci de ani a fost o eră,
când socoteam că e plăcut să ai
o scrumieră,
pe noptieră.
Şi-n noptieră o altă scrumieră, că-n acea eră
n-aveai piraţi pe tabacheră, ci parteneră
care marca cu ruj şi depunea pierdut
în scrumieră,
pe noptieră,
reziduu cuiului bătut cu tact, pe tabacheră.
Cât de plăcut şi ce frumos şi-n filme se fuma vârtos,
era sfios, chiar păcătos, să înşiri hainele pe jos,
mai bine le puneai grăbit
pe noptieră
şi te-ngrijeai de scrumieră,
să-ncingă atmosfera în garsonieră.
Dar fumul, a înghiţit frumoasa eră, a mai rămas
o scrumieră,
pe noptieră,
plină cu nasturii căzuţi în lupta mâinilor grăbite

[...] Citeşte tot

poezie de Tudor Iancu
Adăugat de Scobitoare
Comentează! | Votează! | Copiază!

A vedea...

Eu văd frumosul, nu timpul
Mascat de rujuri, farduri, pompoane scumpe,
Ori bijuterii etalând luxul.
Cu sufletul încărcat de pace,
Las să dăinuie peste lume
Un carusel de bijuterii.
Asemeni unui munte mă înalţ peste trecerea mea,
Spre-a ajunge departe,
Spre a luci ca o stea...
Acolo unde, cei drepţi,
În timpuri fără de timp au poposit.
Frumosul este în noi şi în el dăinuieşte
Lumina cerului pe care soarele scrie poeme,
Cu litere aurii.
Cântec de păsări, dansul şi glasul apelor limpezi,
Zborul de fluturi şi-al fulgilor de păpădii.
Vântul primăverii ne mângâie chipurile
Şi divinul izvorăşte prin noi,
Când a vedea învăţăm
Şi când iubim amândoi...

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Emancipare

Dracul s-a emancipat,
S-a rujat şi-arată bine,
E adeseori machiat,
Dar de el tot nu-mi convine.

Minte şi când spune drept
Şi de nicăieri apare,
Cu un aer, aparent,
De căldură şi culoare.

Dacă vrei să-l contrazici,
Chiar cu-n argument solid,
Dintr-o dată face plici
Şi devine iar morbid.

Astfel, de o lună-ncoa,
Să vedem cât e de tare,
Ne-a adus virus Covid.
De la el, din plin, se moare.

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoarea a paişpea

Scrisoarea a III-a se întoarce
(poem aproape psihiatric)

Îţi scriu, iubito, zăpăcit ca o meduză
Băgată-n cadă şi-mbătată cu clăbuc,
Am aranjat: ne luăm cetăţenia găgăuză
Şi din iubire ne vom interna la balamuc.

Te-aştept la poartă să-ţi sărut iar gărgăunii,
Să vii cu ruj pe buze şi cu păr frumos,
Că de-mbrăcat îţi dăruiesc aici nebunii
Vreo cinci cămăşi de forţă marca Boss.

Am pile mari, ne dau apartamentu-n care
Au stat napoleoni şi hitleri şi tutankamoni,
E logic pentru o dragoste aşa de mare
Pe care-o doare-n Freud de neuroni.

Mânca-vom pui de eros şi pastile rare
Aşa cum şade bine zăpăciţilor de-amor,

[...] Citeşte tot

poezie satirică de Sorin Stoica
Adăugat de Sorin Stoica
Comentează! | Votează! | Copiază!