hârtie şi particule

Momente care aşteaptă

astăzi s-a întâmplat
am fost trezit de
foşnetul clopotului de hârtie
brusc cotise spre
altă bătaie

totul a început să vibreze nou
aerul era o armată de particule
le vedeam sfere de jur împrejur

ea
şuiera învârtindu-se în glezne
desfăcea
sau era desfăcută

mi-am băgat toate cele zece degete
de la o mână în urechi

aşteptam orice sunet
încolăcit în drum

[...] Citeşte tot

poezie de Ştefan Ciobanu
Adăugat de Ştefan Ciobanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pasaje

acea vreme cu stările ei nesigure
ne-a făcut să ne decuplăm de la bordul existenţei
şi să continuăm seria de pantomime fiecare cu 2% iubire
dorinţa mea de libertate s-a prăbuşit precum un smog singuratic
deasupra oraşului taciturn
nu-mi dezlega apele fă-te vânt fă-te zmeu de apă
orice ar putea să scadă intensitate izolării asumate

şi iarăşi noi/cu cele o mie de pasaje subterane/
putem disloca singurătatea dintre gheţarii industriali
şi ne putem preface în flori de hârtie în stânjenei sau în viţă-de-vie
în tot ceea ce există şi respiră prin matca terrei
dacă mă întrebi de ce luminile adânci nu ating
sufletul nemachiat
poate îţi voi transmite o stare de autosugestie
să fii tu valul orelor
vocea ridicată peste asaltul mass-media
să nu ne risipim în îndrăgosteala stupidă
care nu simte bipolaritatea societăţii

[...] Citeşte tot

poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imperfecţiunea perfecţiunii

urăsc casele curate, ordonate, aliniate, conforme
nu-mi plac birourile fără hârtii şi fără flori înecate în apă
detest nunţile, botezurile, înmormântările reuşite
costumele asortate, rochiile la modă, frizeriile şi coaforurile
vieţile corect trăite după ceas şi după tradiţie
pozele de familie zâmbitoare pline de bucurie molipsitoare
oamenii hotărâţi şi determinaţi cu autopropulsie
fără întrebări gata să explice orice, oricui, oricând
cerul senin neumbrit de nicio îndoială
serviciul ideal bine plătit cu satisfacţii profesionale
ştiutorii atotştiutori în ştiinţă vieţii
nu-i înţeleg pe cei fericiţi suficienţi în limite
vecinii politicoşi, colegii agreabili, rudele săritoare
nebântuiţi, netulburaţi, vise fără coşmaruri
ape line, câmpii întinse, soare şi lumină
nicio întrebare, nicio dilema, nicio îndoială
cât de plictisitoare poate să fie o viaţă impecabilă
tristă, obositoare, previzibilă, convenabilă
tot ce ştiu e că nu ştiu nimic din imprevizibil
caut frumuseţea ca un burghiu în greşeli şi căderi

[...] Citeşte tot

poezie de Nucu Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!