Poezii despre imaginație și timp
poezii despre imaginație și timp.
Copiii și artistul
Tot mai mic
Devine omul zilei
Și tot mai mare
Omulețul imaginației
Fiecare artist
Are ieșire la mare
Prin lacrimă.
Copiii zădără câinii,
Poeții moartea.
poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gânduri într-o noapte liniștită
Din patul meu
Văd lumina lunii
Acoperind pământul
Ca un strat de brumă:
Îmi ridic capul
Și privesc luna strălucitoare,
Cobor capul
Și îmi imaginez că sunt acasă.
poezie de Li Bo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Memoria de tip cizmă
I-am cerut poemului să deschidă gura
mare Să-i văd interiorul fiecărui vers
Și n-am găsit decât abțibilduri ce-mi întorc
imaginația pe dos Primăvara și-a aruncat
ochelarii de soare într-o tufă de iasomie
Albastre țăndări din cer ajung în noroi
Printre umbrele muzicale ale privighetorii
de la orele 16 și 42 de minute Peste o clipă
mai fac un pas
poezie de Costel Zăgan din Ode gingașe (mai 2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poetul și dragostea
Te-ai făcut subțire și prelung,
și un sentiment ciudat te doare,
și ești mândru, și ți-l porți pe umăr
ca pe-un șoim de vânătoare.
Și prelungi, privirile îți trec
chiar prin zidul greu și prin lăcate
și se-opresc la piatra unui chip, mereu,
cu sprâncenele-mbinate.
Se petrec atunci întreceri, lupte,
și răpiri imaginare,
ora se înclină, bate
cu secunde tot mai rare.
Și trec ani, și șoimul zvelt
de pe umăr nu-l mai lepezi,
doar secundele din el
bat din ce în ce mai repezi.
poezie celebră de Nichita Stănescu din Colindă de inimă
Adăugat de Eva
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rotație
Straină...
într-o lume plină
de ieri,
de astăzi
și de maine;
pe orbita cercului,
imaginar,
al Timpului,
se-ntâlnesc, în același punct,
pașii trecutului
și ai viitorului,
venind
dintr-o altă dimensiune
a călătoriilor mele.
poezie de Aneta Timplaru Horghidan din Angelo di ghiaccio (februarie 2012), traducere de Aneta Timplaru Horghidan
Adăugat de Aneta Timplaru Horghidan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Memorie
Ai învățat să gândești timpul
ca pe o plantă
pe care tu
- grădinarul imaginar -
o poți cultiva
în mii de soiuri posibile
te-ai obișnuit să mă cunoști aceeași
- fără început, fără sfârșit -
- o frază a cuvântului
în care tu să poți pune
toate semnele de punctuație
și încă mai crezi
că dincolo de golul cuvintelor
vezi procreând întreaga materie,
în timp ce eu
am presat timpul
între coperți de memorie.
poezie de Adriana Weimer
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă îngerii
Caut permanent
un munte în galaxie
cum nu mai exisă
altul niciunde
poate voi extinde
căutările în tot universul
cât permite imaginația
dar timpul e scurt
și apasă pe timpane
dacă îngerii mă vor ajuta
voi găsi cu siguranță
acel munte de inspirație
din care curg sacre poeme
ca niște șiroaie de apă vie.
poezie de David Boia (19 februarie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poezie nelegitimă
În acea seară în care am făcut dragoste
imaginară cu tine,
nu am fost prudentă
și, după un timp, mi s-a umflat mintea;
să știi că, în urmă cu două nopți,
cu dureri chinuitoare,
mi s-a născut o poezie nelegitimă;
va purta doar numele meu,
dar seamănă cu tine, are aerul tău străin;
în timp ce nu bănuiești nimic din nimic,
să știi că ți s-a născut o fiică.
poezie de Vivian Lamarque din Teresino (1981), traducere de Simona Enache
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când timpul
Azi când timpul
E limitat cu noi
Și noi limitați în timp
Prin comparații și analogii
Cu dorințe și cu aspirații
Cu speranțele din noi
Până departe în așteptări
Acum când timpul ăsta șui
Este puțin aproape infim
Și total insuficient
Să căutăm o rezervă concludentă
Din alte emisfere
Fie ele și cerebrale
Din alte universuri
Fie chiar imaginare
Pe canale de lumină
Să accesăm din timpul virtual
Care poate fi acel infinit
La care să ajungem
Pe care să-l prindem
[...] Citește tot
poezie de David Boia (29 decembrie 2016)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zădărnicie
Prea multe cuvinte
ucid.
Cu bisturiul imaginației,
crestez golul dintre cuvinte;
poate reușesc să aflu acolo ceva!
Imposibil de surprins
frumusețea imperceptibilă
a lumii
și rumoarea imponderabilă
a timpului!
poezie de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre imaginație și timp, adresa este: