Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Poeți | Top autori | Top poezii | Poezii la întâmplare | Adaugă poezie

imponderabilitate și moarte

Poezii despre imponderabilitate și moarte

poezii despre imponderabilitate și moarte.

Costel Zăgan

Imponderabilul glonț al singurătății

Imponderabilă
moartea
ne caută
toată
viața

Când
prea
sus

Când
prea
jos

Când
ne
găsește

Nu
mai

[...] Citește tot

poezie de din Ode gingașe (2017)
Adăugat de Costel ZăganSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Eleodor Dinu

Mă înhățase imnsitatea

cu cerul gurii înstelat de muțenie
inima morții
se înconjurase cu mușchi de imponderabilitate
desprinși
de pe oasele strigătelor mele
Cel ce fusesem avea în spate înfipte
grearele hăului mârâind
la o zbatere asemenea
nopții-gușterițe cu a cărei coadă
îi place necuprinsului să mă biciuie.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Intenționat primăvara

Intenționat primăvara
imprimă
miracolul ființei
vis fluid
în fața urletului
și-a disperării
dispare
frâu imaginativ
baricadează senzații
te surmenează
plăcerea
trecerii:
-Așa
condamnă-mă
nu am fost bun
cu cei răi
așa
ucide-mă
mi-am asumat
imponderabilitatea

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poem lavabil

Un vers coagulat mi-apasa
Pe crucea visurilor moarte
Si epitetele pe coasa,
Se zbat sa intre intr-o carte.

Ma simt ca un imponderabil
Ce nu mai poate sa aleaga
Cucernicul cuvant, lavabil,
Din opereta geofala.

Nu mi-a ramas acum pe harta
Decat o tara fara nume,
Cu vajnica pecete sparta
Si ani voalati fara pronume.

Sarac de sange si de verde,
Ca un burete sterp si orb,
Sunt jocul care vesnic pierde
Din fabula cu-eternul corb.

[...] Citește tot

poezie de din Polaroid (2001)
Adăugat de Virgil PetcuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Vălăreanu Sârbu

Meditez la singurătate

Am crescut într-un ochi de viperă
ca un dușman de moarte,
mi-a rămas teama și mai ales precauția
care mă îndepărtează de risc,
în gândul meu nu e loc de întâlnire
e un spațiu care trebuie să fie sigur.

Supus tuturor greșelilor
meditez o vreme la singurătate
și deschid pe nesimțite porțile cuvântului,
trec prin ele cu sufletul picurat de tristețe
până se pierde pe albul hârtiei.
într-un scris ce nu-i al meu.

Ca într-o cădere în beatitudine
caut o stare de imponderabilitate
undeva într-o stea cu numele tău
în care mă regăsesc altfel decât sunt
și tu mă iubești
cu trupul luminos și înalt.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corina Dașoveanu

* * *

jack d.
mă ucide de azi-noapte
cu un citat alcoolic -
"somnul e o experiență a morții".

înclin să-l contrazic,
dar atunci când dau un spațiu mai jos
(ca o fatalitate cu autocorector),
apare un somn lângă altul,
doi întinși,
ca un dublu mormânt care respiră,
fără să știe,
prin 4 plămâni ai pronumelor
anonime
încă.

inițial am crezut
că este un parteneriat bezmetic,
așa cum se întâmplă
cu adresele care se trezesc alături

[...] Citește tot

poezie de din Patru interzis
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Tudor Gheorghe Calotescu

Toți cireșii înfloriți sunt perfecți

ca și cerul sub care mor samuraii
pentru a nu mai exista niciodată dezonoare
deși între două războaie pierdute
câștigătoare este doar pacea
poate și fluturii de pe un câmp cu margarete
sau liniștea imensă de sub pătura pământului
înainte de a-mi lăsa din nou iarba să crescă
din inimă din ochi din toate lacrimile

fericirea că în sfârșit nu mă mai doare nimic
precum și sentimentul că între doi pași de furnică
este loc de atâta nemărginire cât să-i spun dumnezeu
nu pot decât să facă timpul imponderabil
iar toate clipele atunci se vor naște rotunde
din lacrimi de înger sau de mamă
și cele care vin și cele care pleacă

trebuie doar un suflet care să le consume liniar
înainte de a redeveni nemărginite

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corneliu Neagu

Depresia

La colț de stradă mor prieténii,
amantele se culcă cu mai mulți,
copiii simt c-au devenit adulți,
tot alergând pe străzile pustii.
Și toamna rece vine peste noi,
iar frunzele, pe ritmuri de poem,
plutesc incert pe trenuri care gem
ducând soldații noștri la război.

Orașul tot e un coșmar stupid,
iar oamenii stresați nu înțeleg
ce-i parte separată ce-i întreg
în granițele care ne închid.
Și-n orice întrebare e un chin,
îl resimțim în inimă și-n gând,
se sting în noi speranțele plângând
pe marginile unui crunt destin.

Himerice imagini trec prin vis
și ne trezim în spaime și-n delir,

[...] Citește tot

poezie de din Cunoașterea de sine
Adăugat de ugalenSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Doina-Maria Constantin

Suspendată între viață și moarte

O bulă cât de mică de aer, caut disperată...
Mă-ntind, mă contorsionez,
e oare adevărat sau visez?
Mă înec, mă agit,
aștept o minune în a mea disperare,
să mă scoată din această stare...
Sunt în imponderabilitate,
am uitat și de durerea cea mare din gâtul forțat
pentru a putea expira aerul cu greutate intrat.
Opresc o Clipă din al său galop,
o-ntreb umilă de-i ultima și-o implor să stea pe loc...
Aș vrea ca viața-mi să mai aibă un scop,
timp să-mi dea pentru a putea saluta
iubirile, primăvara și o stea...
Suspendată așa, între viață și moarte,
aripi multicolore de Îngeri se-arată,
cu grijă pe-un pat de spital mă așază,
pe rând, trupul și sufletul îmi îmbălsămează
cu medicină și licoare de iubire,
încet, încet, îmi intru-n fire.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Toate trec pe lângă mine

toate trec pe lângă mine
ca un râu leneș printre coline,
lună și stele, soare și cer, toamne și primăveri,
a trecut și iubita pe lângă mine ca o fata morgana,
parcă era de porțelan,
avea ochii pictați în albastru,
gura ferecată, închisă cu un fermoar,
corpul rupt dintr-un grup statuar
și-mi făcea semne cu mâna stângă,
îmi chema sufletul lângă ea
să mi-l tortureze,
dă-mi mâna, mireasa mea, să fugim undeva,
ea tăcea și ofta,
fă-mi un semn ca să te inventez,
să trec marea cu tine spre malta,
să ieșim din mitul acesta
spre antichitatea greco-latină
să citim din poemele lui lucrețiu.

toate trec pe lângă mine,

[...] Citește tot

poezie de (20 februarie 2012)
Adăugat de Ion Ionescu-BucovuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 1 >

Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre imponderabilitate și moarte, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook