infanterie

Tic-tacul supravieţuirii

Oare aş putea fi
infanteristul de bună clasă,
cu argilă pe pleoape
şi greieri în inima
sfâşâiată.
Aşaaa...
să ducă ei, mai departe
Tic-tacul supravieţuirii.

poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREŞTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strivim

cu tancul nostru tot ce ne iese
în cale, fără să gândim
fără să simţim ceva
fără să ne pese
motoarele mugesc ca nişte tauri
prinşi în sarabanda morţii
strivim sub şe
nile infanteria
ina
mică - jucându-se în nisip
bagă o bucată de ciocolată
în gură - zâmbeşte feri
cită (!?) zeci de tone de o
ţel în delir o strivesc
ţipă îngrozită sub o aripă de înger
care o învăluie
încercăm să ne amăgim

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ecaterina Teodoroiu

Eroina de la Jiu,
Care a luptat în Marele Război,
A condus spre glorie
Trupele de soldaţi români,
Elogiind numele fratelui pierdut pe front...
Românca noastră neînfricată
Ingrijea răniţii, ca asistentă,
Neputând trece cu vederea
Actele de violenţă ale cruntului război...

Temerară, a reuşit
Emoţiile să-şi înăbuşe,
Oltencuţa noastră
Devenind pe dată
O infanteristă vitează.
Războiul însă a răpus-o,
O eroină-ntre eroi;
Iubită pe vecie,
Un nume de neuitat.

acrostih de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Turtă dulce

Infanterişti cu capete plecate,
gnomi muribunzi într-o dramatică oaste
Amuşinând prin muşuroaie de beton,
nevrednice şi nedorite moaşte
Comuniuni perverse, piei izolate,
în corturi surde se clădesc alene,
Nici vânători, nici pradă nu suntem,
ne tulburăm cu ispitiri perene...

Surzi ne târâm nu prin caverne de oţel,
furnici neîmplinite într-un şir...
Comunicare telepatică absurdă,
din pâlpâiri de şubrede antene, bir
La o entropic muzicală vrajă,
suită-vortex încrucişată pe oase înălbite
Trăim în tuburi muzicale,
ignobil xilofon în noapte prin şoapte adormite...

poezie de Sorin Rus
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soţia soldatului beat

mergea pe trei cărări dorind
să descopere drumul
pe care vine soţul soldat beat
s-au căsătorit înainte de-a pleca
în misiunea aia periculos
de secretă că nici nu s-a mai întors
treaz şi teafăr şi plin de onoruri
după ce-a descoperit gustul ţuicii
de pere acum bea orice
distanţa dintre ei o doare
aşteaptă ieşirea primilor eroi
turtiţi priveau în zare şi se întrebau
cât mai au până acasă
vor afla dacă vor ajunge
soţul ei soldat zace într-un bar
ascuns strategic sub o masă
aşteaptă venirea infanteriei
blindatele vin la urmă cu nota de plată
se va întoarce curând acasă
acum aşteaptă cuminte

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când oamenii ajung pe vârful unui deal

Când oamenii ajung pe vârful unui deal
Dumnezeu se apleacă spre ei,
Le scurtează limbile şi le prelungeşte braţele.
Cei mai puţin puternici au o viziune a morţii lor,
Înainte de a fi lună plină
Noile batalioane se vor ridica,
Batalioanele albastre.
Nu va fi încă lună plină
Când copiii schimbării vor cădea
În fruntea noilor batalioane,
Batalioanele albastre.

Smintelile şi virtuţile vor fi strivite-n picioare.
O biserică şi un tâlhar vor cădea împreună.
O sabie va veni-n ajutorul celor orbi
Îndrumată de Dumnezeu, fulgerând pentru a face semn,
Legănând un crez ca pe o cădelniţă
În fruntea noilor batalioane,
Batalioanele albastre.
Unelte ale impulsului naturii în marş,

[...] Citeşte tot

poezie de Stephen Crane, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În pacea aceasta de o mie de ani

până şi infanteriştii devin inutili
cavaleria e doar un curs la academie
tunarii învaţă să tragă oblonul
oricum balurile nu mai au loc fără ofiţerii tineri
nici carmen nu mai e la modă
iar în curând top gun se va ocupa de roboţi
dealtfel sunt un soldat perfect
neinstruit
am tras trei gloanţe la ţinta piept numărul opt
apoi am scos cărbune
dar eram îmbrăcat în kaki şi mâncam de la cazan
am lustruit bocanci şi am făcut bătături
între două permisii şi o revoluţie inutilă
mai ştiu încă seria p. m.-ului
nu am uitat stânga împrejur
şi dau onorul vieţii
spre apus
oricum nu există decât înainte
marş

[...] Citeşte tot

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Da, te aştept

fumez îndelung o ţigară cumpărată
la Alma-Ata (pentru mine
Alma-Ata nu este decât o altă planetă,
aşa cum este pentru tine,
de exemplu, Adevărul)
urmăresc cum cauţi, zile
şi nopţi, planuri celebre de evadare
şi ocupare de noi teritorii
(cel mai probabil, în formă de cerc,
aşa cum fac câinii pentru marcare)

în sfârşit,
la sfârşitul acestui viciu divin,
rotocoale de fum se destramă şi te văd
Făt-Frumos, cavaler de infanterie
cu cea mai sensibilă mustaţă
la tot ce înseamnă preţ al libertăţii

şi îmi trece prin cap un gând rău,
foarte rău, pentru o vinere seara,

[...] Citeşte tot

poezie de Silvia Goteanschii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Construcţie

E lumea făcută din rău, e foarte rea,
Zbătându-se-n supremaţii, tabu,
În egoism de-un viitor de acu'
Cu orice preţ; de-ar fi şi de-a elimina!

Este-un tipar preselectat, "puternic",
În mijloace şi căi fără morală;
Că şi el, etic, slăbiciune-i, boală,
Cu învingător cel mai pervers nemernic!

Este emulul zeilor, etern;
Infanterist "erou", cu baioneta
Înfiptă pe la spate... E muscheta
Ce trage-n neştiut, zeificând patern?!

E-al speciei născut; din totdeauna
Cel ce-şi omoară puiul, de-i bastard...
Călugăriţa ce-şi consumă partener... Ard
Popii pe eretici; făcând Soare... Luna!?

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (9 iunie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trebuie să muncesc

trebuie să muncesc trebuie, munca mă eliberează,
cuvintele îmi rămân întipărite în cap. le-am văzut
scrise pe poarta de la intrare.
le repet de mai multe ori cu glas şoptit, le repet.
sunt din statut. gărzile aleargă în urma noastră.
am primit numere pe braţ, tatuate. întotdeauna
mi-am dorit un tatuaj, cu numele iubitei şi o inimă.
ştiu să pictez, o să-i pictez pe gardieni.
noi arătăm rău, dezumanizaţi, sclavi nespălaţi
şi flămânzi. mă uit lung la număr. toată viaţa
voi fi definit de acest număr, fără sens.

trebuie să muncesc, trebuie să muncesc trebuie,
munca mă eliberează. un pat de armă mă
scoate din transă. împachetează hainele
cu grija unui soldat. ştie că nu mai are nevoie de ele.
apa rece vine potop şi-i curăţă de praf. au grijă de ei,
îi tund zero şi-i dă cu insecticid.
primeşte o uniformă veche, rusească, cu petliţe
de infanterist. ar trebui să fie onorat că în jurul lui,

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!