Poezii despre infidelitate
43 de poezii despre infidelitate.
Fragmente
Infidelități?
Fragmente de adevăr decupate
Din minciuni colosale.
poezie de Brian Patten, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un om prin lume trece. El nu e musulman.
Nici infidel nu este. Nu crede-n legi și zei.
Nu neagă, nu afirmă. Dar vezi în ochii săi
Ca nimenea nu este mai trist și mai uman.
catren de Omar Khayyam
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Infidelitate
Orice gest ce-l face el,
Unu-n minus de la mine,
Daca eu ti-am fost fidel,
Asteptam si de la tine.
Orice zambet de la el,
Il va sterge pe al meu,
Nu iti pasa, si-ntr-un fel
Cred ca simt asa si eu.
Orice pas faci catre dansul,
Tu-l conduci, asta e cert,
Nu-si mai are rostul plansul,
Nu mai am pe cin ' sa iert.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad B
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Greierașul și bara
De la bară, din păcate,
Greierașul, tot mai rar,
Se luptă pentru dreptate,
Mai des... pentru onorar.
Dar, așa a fost să fie,
Să vină o amnistie,
O grațiere și, pe urmă,
Așteptata clientelă,
Realmente infidelă,
Anormală de penală,
S-a-ntâmplat de a cugetat
Pe la bară n-a mai dat.
Greierașul, ce supliciu,
Și-ar dori și un "oficiu",
Ca s-arate, cum că poate
Chiar muri... pentru dreptate.
poezie clasică de Gheorghe Culicovschi din Desene altoite pe catrene avocățești (aprilie 2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
- I-am scris iubitei să știe
Că știu că mi-e infidelă,
Însă ea, ce infamie,
Mi-a răspuns cu-o ritornelă.
Deci: în taină-a complotat
Cu un ipocrit anost
Și i-a spus că am mâncat
Niscaiva slănină-n post.
Lucrătura nu dă greș -
Gealați șase se uniră
Și-ntr-o zi mă încolțiră,
Mă legară fedeleș.
În chilia mea fu chinul -
Pentru monstruoasa vină,
Prindeți-l, strigă hainul,
Clement a mâncat slănină.
poezie clasică de Clement Marot, traducere de Teodor Crișan
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Infidelitate
Crezare îi dai și îți ia țel...
E infidel.
Muncești pe bani, și-ți dă nițel...
E infidel...
E lup, te-ar rupe... și-a zis... miel...
E infidel.
Arama, "gold" îți dă-n inel...
E infidel.
Fier ruginit ți-l dă oțel...
E infidel.
Îți vinde clopot... clopoțel...
E infidel.
E hâd, mesaj de ghiocel...
E infidel.
Uman culcat, trezit cățel...
E infidel.
Cuțit înfipt în piept... penel...
E infidel.
Convins de vină... nu e el...
E infidel.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (3 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
"Samariteana"
Burlacul înrăit, Gigel,
Flămând de-amor ca o cătană,
Pândea câte-o "samariteană",
Să-și facă milă și de el
În dragoste cam infidel,
Dorea să fie "pe sprânceană"
Când acosta câte-o codană
Să o posede-avea ca țel
Uzând de "latura umană"
Fătucile cu capu-n nori,
Își mai făceau câte-o pomană
Și-a profitat de multe ori,
Dar ultima, cea mai sărmană,
I-a dăruit copil din flori!
sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Oarecum sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-au rămas ochii pe geam
Ochii mei s-au săturat de mine
ca o femeie sătulă de infidelități
cineva le strânge și le dă mai departe.
N-am nicio măsură-n iubire,
s-a dovedit nici în durere la fel,
nimicul din mine se-înfiripă-n pofte.
Ultima dată am cules fructele,
căzuse bruma peste livadă și eram grăbit,
noaptea am poposit în patul imprudenței
și n-am simțit nicio umbră.
Prin alunecarea zilelor în colivia iernii
mi-au rămas ochii pe geam
de parcă eram într-o altă lume
fără să știu cum am venit
și de ce?
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (19 ianuarie 2014)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nașterea lui Venus
A mamei sale-n prunduri, încă sloind a fum,
Iată că-n prag de vânturi, carnea amar vărsată
De mare-n plină-amiază se liberează toată
Din spuma de mademuri a chinului acum.
Surâsul i se naște, atras cu brațe goale
Din sfâșiatul umăr deplâns de aurori,
De Thetis cea umidă-ncărcată de comori,
Iar pletele îi taie un lung fior pe șale.
Prundișul proaspăt, umed sub mersul ei ca zborul,
Se surpă, sapă murmur de sete, iar ușorul
Nisip a supt sărutul din saltu-i de copil;
Dar sub priviri o mie, ori vagi ori foarte rele,
Se-ncarcă de primejdii în ochiul ei mobil
Apa râzând, și dansul de valuri infidele.
sonet de Paul Valery din Album de versuri vechi (1920)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
La moartea unei ființe dragi
Iubito,
îți dormi somnul cel de veci.
Ești moară... moartă...
o ce cuvânt îngrozitor...
trăiești doar în amintirea mea...
vei deveni tot mai palidă
până când umbrele întunecate și reci
mă vor chema și pe mine.
Iubito dragă,
este prima ta infidelitate,
căci nu m-ai luat și pe mine cu tine.
Ascultă-mă pentru ultima dată:
îți jur credință...
fidelitate față de mine însumi,
așa cum ți-ai dorit.
Ah, iubito dragă...
nu...
[...] Citește tot
poezie de Cezar Cătălin Viziniuck (2 decembrie 2000)
Adăugat de Cezar Cătălin Viziniuck
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre infidelitate, adresa este: