Poezii despre infidelitate și iubire
poezii despre infidelitate și iubire.
* * *
- I-am scris iubitei să știe
Că știu că mi-e infidelă,
Însă ea, ce infamie,
Mi-a răspuns cu-o ritornelă.
Deci: în taină-a complotat
Cu un ipocrit anost
Și i-a spus că am mâncat
Niscaiva slănină-n post.
Lucrătura nu dă greș -
Gealați șase se uniră
Și-ntr-o zi mă încolțiră,
Mă legară fedeleș.
În chilia mea fu chinul -
Pentru monstruoasa vină,
Prindeți-l, strigă hainul,
Clement a mâncat slănină.
poezie clasică de Clement Marot, traducere de Teodor Crișan
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te-am iubit, Attis, acum mult, mult timp (Sappho XXIII)
Te-am iubit, Attis, acum mult, mult timp,
Când pe vaste pășuni însorite
Erau încărcați de floare oleandrii cei mari,
Iar noi adeseori, la căderea amurgului,
Hoinăream împreună pe lângă izvoare de-argint,
Când teaca frunzelor de iarbă erau umedă de rouă
Și purpura devenea ceață-n lumina tot mai palidă-a serii.
Bucuria și tristețea pe care le-am cunoscut auzindu-ți vocea
Și splendoarea superbă a iubirii
Singurătatea care-întristează pustiul
Și dulceața cuvintelor care-l face durabil.
Amarul dorului și acuitatea dorinței,
Tovărășia aceea înțelegătoare prin zile liniștite,
Prin ampla și leneșa frumusețe a lumii;
Și o inefabilă, bucuroasă eliberare
În templul nopții prea-sfinte.
O, Attis, cât te-am iubit acum mult, mult timp,
În vara aceea bălaie și perisabilă la malul mării!
[...] Citește tot
poezie de Bliss Carman, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
"Samariteana"
Burlacul înrăit, Gigel,
Flămând de-amor ca o cătană,
Pândea câte-o "samariteană",
Să-și facă milă și de el
În dragoste cam infidel,
Dorea să fie "pe sprânceană"
Când acosta câte-o codană
Să o posede-avea ca țel
Uzând de "latura umană"
Fătucile cu capu-n nori,
Își mai făceau câte-o pomană
Și-a profitat de multe ori,
Dar ultima, cea mai sărmană,
I-a dăruit copil din flori!
sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Oarecum sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-au rămas ochii pe geam
Ochii mei s-au săturat de mine
ca o femeie sătulă de infidelități
cineva le strânge și le dă mai departe.
N-am nicio măsură-n iubire,
s-a dovedit nici în durere la fel,
nimicul din mine se-înfiripă-n pofte.
Ultima dată am cules fructele,
căzuse bruma peste livadă și eram grăbit,
noaptea am poposit în patul imprudenței
și n-am simțit nicio umbră.
Prin alunecarea zilelor în colivia iernii
mi-au rămas ochii pe geam
de parcă eram într-o altă lume
fără să știu cum am venit
și de ce?
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (19 ianuarie 2014)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La moartea unei ființe dragi
Iubito,
îți dormi somnul cel de veci.
Ești moară... moartă...
o ce cuvânt îngrozitor...
trăiești doar în amintirea mea...
vei deveni tot mai palidă
până când umbrele întunecate și reci
mă vor chema și pe mine.
Iubito dragă,
este prima ta infidelitate,
căci nu m-ai luat și pe mine cu tine.
Ascultă-mă pentru ultima dată:
îți jur credință...
fidelitate față de mine însumi,
așa cum ți-ai dorit.
Ah, iubito dragă...
nu...
[...] Citește tot
poezie de Cezar Cătălin Viziniuck (2 decembrie 2000)
Adăugat de Cezar Cătălin Viziniuck
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonet
S-a aprins o santinelă lângă flăcări lungi de apă
Unui mort dintr-o capelă moartea-i scrie o nuvelă
despre dragostea ciudată ce se naște dintr-o sapă
și pământul dintr-o groapă
infidelă.
Cerul peste cer se lasă într-o noapte paralelă
dintr-o vacă lupi s-adapă
fără masă și veselă
colții lor într-o dantelă
osul crapă.
S-a aprins o santinelă
lângă flăcări lungi de apă
moartea scrie o nuvelă
și tot sapă...
poezie de Alin Gheorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Regina de Bâte (Sonet Tarot)
Femeia e frumoasă, atractivă,
Inspiră optimism și energie,
Are curaj și inițiativă,
Părerea și-o susține cu tărie.
Prietenă îți e, desăvârșită,
Nu are gând viclean, nu te înșală,
Ești norocos dacă ți-o faci iubită,
Căci ea îți va aduce numai fală.
Dar dacă focul arde mult prea tare,
Devine câteodată infidelă
Și este o amantă iubitoare,
Exuberantă și puțin rebelă.
Întotdeauna plină e de viață,
Iubită sau amantă, te răsfață.
poezie de Octavian Cocoș (16 februarie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gară fantastică
La marginea uitării începe să apară
o umbră nevăzută venită din trecut
cu dorurile toate lăsate într-o gară
în seara fără miză de care m-am temut.
Te așteptam acolo pe-o bancă părăsită
adusă într-o noapte, pe un peron rebel,
cu trenul neuitării, de-o vajnică ursită
ce-și căuta în gară iubitul infidel.
Imi amintesc ursita, ea semăna cu tine,
deși părea mai tristă, privită din profil,
când cobora grăbită în gara fără șine
având pe chipul tandru un zâmbet inutil.
Ducea în spate banca croită din iluzii
în nopțile cu lună, pe malul unui râu,
de tristele himere născute din confuzii
ajunse-n apa rece adâncă pân-la brâu.
Erai și tu acolo cu hainele-aruncate
pe-o piatră răsturnată, căzută de pe mal,
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Neagu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
NU SE POATE TRĂI FĂRĂ IUBIRE
De teamă că am să te pierd,
am scris tot ce am știut despre tine.
Am scris poezii multe și un roman,
am scris numai de bine,
sperând că într-o zi, vei deveni
eroul meu din carte și citind despre tine,
vei rămâne mereu cu mine.
Când te-am rugat să mă iubești,
mi-ai spus că nu mai poți iubi,
că ești "bătrân" și dedicat unei iubiri apuse.
Ți-am acuzat oglinda de infidelitate
și m-am întrebat:
oare, m-am înălțat prea mult,
încolăcindu-i trupul,
cu întrebări prea multe?
Am pus atunci mâna pe cuțit
și am tăiat cartea în două.
Literele plângeau și zburau asupra mea,
iar eu m-am prăbușit sub povara lor.
Apoi, m-am ridicat,
[...] Citește tot
poezie de Elena Buțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Picanterii dansează
Risipele nesocotesc... puținul,
Sintagmelor astenice și triste,
Amestecând tăcerile cu vinul
Ninsorilor nebun de fanteziste.
Aduce vântul... înțelept... inele,
Taine scăpate seara de poveri,
Iar ploile de fluturi... infidele,
Vor încălzi minciunile de ieri.
Picanterii dansează în poeme
Înfierbântând... figurile de stil
Și un ibric... avid... de teoreme
Ne fluieră... tardiv... și inutil.
Cafeaua neagră-i gata pregătită
Cu-arome de neliniște și-amar,
Trabucul... și-o iubită nenuntită
Însufleți-vor... clipele... de har.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre infidelitate și iubire, adresa este: