Poezii despre inimă și măslini
poezii despre inimă și măslini.
Femeie
Când frumușica doamnă cade victimă propriei prostii
Și descoperă mult prea târziu că bărbații-înșeală,
Ce vrăji o mai pot elibera din cețuri și melancolii?
Ce arte-i pot spăla lacrimile și-a inimii acreală?
Singura soluție care-i rămâne de-a-și acoperi vina,
De-a ascunde de ochii lumii-acea rușine,-acea ocară,
De-a-l face pe iubit să-și înghită cu tot cu sâmbure măslina
Și să-și smulgă îndurerat inima din piept este... să moară.
poezie de Oliver Goldsmith, 1728-1774, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pansament
Să-mi fii o creangă de măslin
Ce să umbrească soare mut,
Să mă atingi tandru și lin
Pe sufletul necunoscut...
Să mă ridici din ape tulburi
Unde am plâns prea multe ere,
Să mă așezi pe cei doi vulturi
Ce să mă poarte spre avere...
Să-mi fii un cântec de mătase,
Care aleargă pe câmpii...
Cascadă pentru inimi arse
Balsam ales rănilor vii.
Să-mi dăruiești ceva din tine,
Din timpul tău ce îl iubești...
Să lași minutele prea pline
Să-mi spună cât de bun tu ești.
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Te caut, nu te găsesc
În zadar ochii-mi zâmbesc
dacă sufletul îmi plânge.
Te caut, nu te găsesc,
dorul inima îmi frânge.
Inima îmi saltă, fața îmi zâmbește,
Sufletul mă-înalță, dorul mă topește.
Gândul mă îndeamnă, la tine să vin,
Vara intră-n toamnă, cad frunze de măslin.
Ascult în tăcere, neantul îl privesc,
Descopăr mistere, dar nu te găsesc.
poezie de Dumitru Delcă (27 februarie 2024)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
O tainică Lumină
În Bethleemul privegheat de stele,
lângă un râu, sub liniștiți măslini,
se-ntruchipă din tainice lumini,
pruncul Iisus, la prag de vremuri grele
Fecioara-L zămisli ca pe-o safiră,
Iosif cel blând spre cer aprinse-un rug;
cu-nțelepciuni și daruri din belșug,
de undeva, trei magi, grăbiți, sosiră
Mulți semeni se-nchinară la Messia,
ce cobora din ceruri Duhul Sfânt;
blestem să nu mai fie pe pământ,
în inimi să-nflorească bucuria
În Bethleem, Fecioara Preacinstită,
născu un prunc nemuritor - Hristos,
spirit gândit - dumnezeiesc prinos,
coloană-a izbăvirii din ispită...
poezie de Dumitran Frunză din Clopotul frigului (2000)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumina întunericului
Cum să mă despart
de Floarea-de-Colț?
Iubirea-i piatră de granit,
nu pot, iubito, să-nțeleg
cum timpul se opune,
când două inimi se doresc
și se unesc cu-n nume.
Stau în genunchi
rugându-mă la tot ce-i sfânt,
la Muntele Măslin mă duc,
vrând să mă reculeg.
De ce să-mi taie brazii verzi,
de ce să-mi ia și munții,
de ce câmpiile să ardă,
de ce sa moară pruncii.
Aștept lumina Lui să vină,
iar întunericul să plece.
poezie de Ion Răduț din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Împăcare postumă
Deschide-mi poarta inimii pictată
Cu vermillon și-albastru de cobalt,
Și intră - fericită-nvingătoare -
În minuscula-mi "sală de-așteptare"
Pe-a cărei pardoseală-mpestrițată
Cu plăci hexagonale de bazalt
Șopârlele versifică la soare
Și viperele-nvață geometria...
E tot ce mi-a rămas din măreția
Și nebunia fastului regesc
Cu care-aș fi-ncercat să te iubesc!...
Alhambra-i azi o cârciumă banală,
Veneția, o lamă de cuțit,
Canossa, o iluzie papală,
Și Muntele Măslinilor, un mit...
Alege-ți, dar, tu singură trofeul
Ce te-ar putea despăgubi de morții
Căzuți în fața porții...
Împodobește-ți apoi gineceul
Cu zâmbete și plante otrăvite,
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă-ntorc și plec
Un chip frumos o piele măsline
O toamnă frunză argintie
Un voal de negură aruncat
O inimă de om care a-nșelat
Își caută iubita pe înserat
La ceas târziu în noapte
Îi spune multe șoaptă
El tot așa de mult iubește
Ea știe că o amăgește
Atunci când noaptea vine
L-apucă un dor de mine
Că el ar fi un făt frumos
Și vrea să stau lângă el jos
Că s-a gândit în fiecare zi
Acum dorul cel mare îl găsi
Că el a fost la fete-n sat
Cu privirea el le-a mângâiat
Că fără mine nu poate trăi
Că-și pune ștreangul într-o zi
Mă uit și nu știu ce să cred
[...] Citește tot
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cerne
Cerne cu flori de cireș în livadă
ninge cu arome savante din ceruri
bate un vânt de poeme ratate
se-învârt morișcă florile de tei
miresme domolesc vieți agitate
menta plutește în aer
învolbură iubirea fără cruțare
țârâie-n inimi cu flori de cais sângerii
lumini se-înăbușă cu uimire felină
luna scâncește vopsită
respirăm, fremătăm bucurie
parc-am fi pe estradă
sorbim incerți din pahare
în forme ciudate de scară
parfumul desfăcut în văzduh împrăștie teama
acele pinului sfâșie mugurii
șiroim -
să ne-ascundem iubito sub ram de măslin!
poezie de Aurel Stănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Străin în propria mea țară
Chiar printre dealurile și șesurile cunoscute
eu am devenit un străin în propria mea țară,
acolo unde Duero dansează deasupra pietrelor gri,
printre stejari fantomatici,
în Castilia mistică, în Castilia războinică,
blajina, modesta, orgolioasa Castilie,
Castilia snobismului și-a belșugului.
Dar eu m-am născut în Anadaluzia.
Și, plin de amintiri din copilărie,
visez să-i cânt cântecele
razele de soare printre valsurile ferigilor,
berzele cocoțate pe turnurile clopotnițelor,
orașele sub indigoul cerului în care
nu se văd femei, piețele pustii
unde portocalii sunt incendiați
de fructe, livezile umbroase,
fructele palide din lămâi
licărind în apa fântânilor.
Nard, garoafe, busuioc și mentă,
[...] Citește tot
poezie clasică de Antonio Machado, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Curaj, femeie
ți-au fost lăsați mii de ani să tresari
curaj
pe câmpul de luptă grădină ocupată de copii
curaj
soldat într-o așa armată mare
floare
prietenă albină
fluture îmbătat de culori și polenuri
nepoată a lui donald rățușcă galbenă ce te bălăcești în iaz
viță-de-vie ce urcă-n esențe albastre arome
tandrețea ți-e arma
înveliți în lumină
ochii tăi se roagă și cântă
curaj femeie cearcăn ce gemi sub uși
curaj femeie păpădie
curaj femeie de măslin
curaj femeie îndrăgostită de o chitară
curaj femeie cu aripi de vultur
provoacă-ți inima
ascultă pașii Lui
[...] Citește tot
poezie de Marilena Tiugan din Colivia cu aripi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre inimă și măslini, adresa este: