inimă şi motoare

Pilotul

Am învăţat,
M-am înălţat.

Am lăsat pământul,
Mă întrec cu vântul.
Zbor ca gândul
Şi fredonez cântul.

Am raze de soare,
Bâzâit de motoare.
Sfidez norii,
Întrec cocorii.

Bate bine cordul,
Pot stăpâni bordul.
Merge motorul,
Pot să conduc zborul.

Am imensitatea,
Am credibilitatea.

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Delcă (19 aprilie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem nou

uite cum vin/ dragi prieteni/
vremuri în care primim darul divin
la limita timpului/
senină-i inima lăsată-n voie
s-adie iubirea

şi-nţelegem cum lumina
îşi străbate a sa cale
precum liniştea porneşte
zgomotul unor motoare.

poezie de Alina Babcinetchi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima, izvorul vieţii

Inima, izvorul vieţii,
Mereu trebuie să bată,
De vrem zorii dimineţii
Să-i vedem când se arată.

Neîncetat să pulseze
Sângele, hrană a vieţii.
Răul din noi să-l dreneze,
S-avem girul tinereţii.

Când moare s-o resuscităm.
Viaţa din nou să apară.
Sufletul să înzestrăm
Cu o nouă primăvară.

De la vânt şi de la soare
Să-i dăm aer şi lumină,
Dacă vrem să nu ne doară
Motorul care ne-animă.

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Delcă (1 noiembrie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Auto-psihografie

Poetul este un om care simulează –
Şi simulează atât de bine încât
Reuşeşte să prefacă-n durere
Durerea pe care chiar o simte.

Iar cei care citesc ce-a scris el cândva,
Nu simt în durerea despre care tocmai citesc
Niciuna din durerile pe care le-a simţit el,
Ci numai durerea pe care ei o simt.

Şi-astfel, pe traseul lui săltăreţ
Zdrăngăne, oferind raţiunii o ocupaţie,
În mişcare continuă, motorul trenului nostru,
Căruia oamenii i-au dat numele de inimă.

poezie de Fernando Pessoa, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Planta învăţând olandeză

Timpul moare!
Put secundele cu inimile deschise
Se aud minutele cum bat
Orele călăresc minutarele interzise.
Număr
pajiştea cu o umbrelă din care ploaia
şi-a anunţat deschiderea
fulgerului. Ştii! Ştii!
Ştii să te laşi
cu paşii pe spate. Punct!
Am înţeles că sunt un garaj
din care
se aud
motoare cu îngeri în spinare
în picaj.

Nu, tremur de frică să nu vină iarna!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul muncitor

Se-aruncă poetului vorbe care nu-i plac:
"La strung te-aş proba!
Ce-i versul?
Un fleac!
La muncă eşti gingaş mata!"
Dar poate
şi eu
la muncă mă-nham
cu dragoste, fără reproşuri.
Şi eu sunt o fabrică.
Doar coşuri nu am,
şi poate-i mai greu
fără coşuri.
Ştiu,
nu vi-s dragi frazele mari.
Tăiaţi la stejari, munciţi cu îndemn.
Dar noi
nu suntem oare tâmplari
şi sculptori de capete-adesea de lemn?
E lucru de cinste-n năvod să prinzi peşti.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Vladimir Maiakovski din Versuri (1918), traducere de Cicerone Theodorescu
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciune pentru lucruri

Linişteşte inimile ceasornicelor,
prea obosite sunt -
stinge pleoapele becurilor, prea mult ne priviră,
lasă tramvaiele să se odihnească,
să nu tot meargă-ntruna,
să interzici caselor să se grămădească
în oraşe ovale, precum oalele.

Roţilor obosite de tren
porunceşte-le odihna florilor,
umple plămânii motoarelor cu aromata linişte stelară,
cu respiraţia de mort a fumului
să nu mai plângă
marşul înalt al coşurilor, în timp nebănuit.

Eliberează glasul mort al lucrurilor noastre tăcute,
dă răgaz penelor, goleşte de litere hârtia,
să cuvânteze din rafturi cărţile pătrunse de praf,
peisajele încătuşate de pânze
să coboare în camerele noastre -

[...] Citeşte tot

poezie de Tadeusz Gajcy din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveste veselă

sunt liberă să gândesc tot ce vreau
să-mi imaginez un miracol nocturn
în braţul unei stele mereu să stau
clădind din emoţii confortabil turn.

visul de afirmare alungă plictiseala
căci în versul clasic găsesc satisfacţii
cu iubiri de viaţă destram oboseala
inima mea parcă-i motor cu reacţii.

nutresc doar magie că mai este timp
să-mi ordonez destinul în pur crez
să nu simt robia străvechiului Olimp
din ghearele tristeţii mereu să evadez.

curajul e virtute, cu vesel anotimp
ies mereu din coşmare să mă extaziez.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bună dimineaţa

Mi se luminează faţa
Iar inima în piept îmi bate tare
La această imagine fermecătoare
Te salut soare, ce dai viaţa

Pe crestele munţilor mai este gheaţă
Albastrul cerului mă farmecă
Şi nu mai îmi este greaţă
Lumea e prea frumoasă cred că

Iubesc şi sunt iubit
Multe eu mi le-am dorit
Dar nu m-am invoit
Să fiu de lăcomie lovit

Să fi iubit este uşor
Să oferi eşti dator
De cele ce nu dor
Zbori pe un covor fără motor

[...] Citeşte tot

poezie de Florin Găman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Metanier

Ce rost are o cale care nu duce la tine?
Ce noimă are un cuvânt care nu este numele tău?
Ce iubire se poate numi iubire
atunci când nu eşti cu mine?
Timpul trece ca un joc de cărţi
pe care-l ştii dinainte pierdut.

Uneori, într-o cârjă
are loc toată libertatea din lume.
Aşa cum Tatăl adoarme
în inima unui neprihănit,
fără să-şi pună ceasul.

Cât adevăr este în filme?
Te naşti
motor ai râs, motor ai plâns.
Ajungi acasă
motor ai râs, motor ai plâns.
Ajungi la cimitir,
motor au plâns, apoi au râs

[...] Citeşte tot

poezie de Costin Tănăsescu Ştefăneşti
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!