Poezii despre insecte și visare
poezii despre insecte și visare.
Sonet estival
Din cerul mat, încovoiat pe zare
Ca un imens cuptor de porțelan,
Un soare imobil și diafan
Trimite raze perpendiculare.
Orașul "adâncit ca-ntr-o visare",
Cu tot aspectul lui cotidian,
E bântuit în fiecare an
De felurite boli imaginare.
Prin atmosfera plină de insecte,
Vin de departe adieri suspecte:
Se furișază molima perfidă...
Trag storul la fereastră și, de frică,
Simt inima cum mi se face mică
Cât un microb de febră tifoidă.
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lăcrămioara
nu tot ce zboară este fixat
cu bețișoare chinezești în insectarul aparte
nu tot
gândacul greoi, care s-a prins
de reverul medaliei
poate
să o plângă pe numita lăcrămioara
din visele tale de râs
să o plângă
cu același surâs. ne
modificat
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Păianjenul
Stă pânza-ți diafană ca o rază
Pe-un ram ce pe prăpastie se-nclină,
Iar noaptea prinde-n ea o bură fină
Pe care dimineața o perlează.
Trăiești plutind în legănare lină
Pe hăul ce sub tine surd vibrează;
Când vraja tainei lui te-ncătușează,
Îți torci un fir ca firul de lumină.
Și te cobori în adâncimea vagă...
Dar dorul ramului din nou te-avântă
Pe firul tors din propria ta vlagă.
Și fericită ești trăindu-ți visul,
Insectă mică ce domini abisul
Când noi, privindu-l numai, ne-nspăimântă.
sonet de Nichifor Crainic din Poezii alese 1914-1944
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prizonier (sonet)
Sunt zăvorât în cugetul eretic
Departe de-ntrebările lăuze
Ce mi-au născut tăcerile pe buze,
Visez amar, ghimpat și asimetric.
Cu sufletul diform de-atâtea scuze
În insectarul vieții, ca bezmetic
Mă zvârcolesc,secat de ploi, ascetic,
Păstor celest al verbelor obtuze.
Înlănțuit pe veci de coapsa morții
Ce-și plânge orb secundele din luturi
Orgasmic mă topesc în sfârcul nopții
Același brav erou adus pe scuturi.
Proscrise sunt limanurile sorții
Când își ucid trecutele-nceputuri...
sonet de Rudy Valentino
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
țânțarul făcut
în ninsoarea abundentă
armăsar verde ca-n în vis
nu face nici doi lei adevărați
de-o lună și-a pierdut acul
nu înțeapă nici sânge nu bea
nechează debusolat bătut
de soarta scrisă pe pupilă
privește în oglinda de gheață
nu-și mai vede mandibula
de insectă care se refugia
în paginile revistelor de poezii
care-l lipeau de pereții văruiți
acum mestecă iarbă în măselele
plombate cu asfalt și fier forjat
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ca într-un etern joc de-a prinselea
uliul clipei aleargă bezmetic
după un stol de vise
pintr-un labirint de evadări succesive
prezentul încremenește aproape instantaneu
în felii colorate de trecut
iar realitatea e precum o libelulă răstignită
sub un geam de insectar
întind mâna spre ceva veșnic de neatins
dar de fiecare dată la doar o atingere
ca după un fel de resort de tip balansoar
aproape invizibil
care mișcă secundele la un viitor absolut
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
drumeț
țara celor din urmă idealuri
au rămas acasă
prispa,
ciutura,
sperietoarea de ciori.
Câmp cât cuprinde privirea,
setea de tine, gheară de foc,
crăpături în pământul arid,
spicul de grâu mai crește a pâine
cu ultime zvâcniri galbene.
Salcia plângătoare
primește soarele să moară
la margine de ape.
Roșu de pe urma zilei,
întuneric,
lumina se scurge din felinar,
insectele nopții iși caută pereche,
luna, felie de măr,
îmi astâmpără dor,
foame,
[...] Citește tot
poezie de Mirela Nicoleta Toniță (2008)
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
E timpul, beib. E timpul să mă car
E timpul, beib. E timpul să mă car,
Călare pe-o angoasă cu târlici,
N-ai fost atunci. Nici azi nu ești aici,
Când zborul tot mi-e prins în insectar,
Și uite, joc cu moartea bambilici,
Cât stai cu fericirea în cuibar,
În urmă o să ragă un măgar,
Așa pregnant încât să te oftici.
Să dai în amintirea mea c-un bici,
Dar să-mi visezi ocheada iar și iar,
Că ți-am lăsat în sânge cicatrici,
Fusei în gandul tău, majoritar,
Chiar n-am știut că soarta e un chici,
Și mă întreb, tu m-ai iubit, măcar?
sonet de Florin Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Insectarul comun
Desconspirând vecia cuvintele ne leagă
Incontinența vieții de inimi și de minți,
Nutrind în neființă speranța cea mai vagă
În viitorul proxim și sceptici mai cuminți.
Parcurgem absolutul dormind în insectare
Cu lacrimile sparte de acele din noi,
Cu pagini din scriptură jertfite pe altare,
În temple nesfințite, călcate de nevoi.
Proliferând în slovă absurdul și abstractul,
În slăvi se proiectează celebrii zilieri,
Contrasemnând orbește cu necuratul pactul,
Își caută nimicul și zilele de ieri.
Astfel acceptul însuși căzut între respingeri
Își leapădă bun-simțul de simplu muritor
Și cu aripi de pleavă aleargă după îngeri,
Chemându-i să-i asculte la lecții despre zbor.
[...] Citește tot
poezie de Ovidiu Vasile
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acuarelă
Au înverzit copacii de cântul unei mierle
Ca de-o zăpadă verde căzută-n luna mai
Și ferecat în sunet, e aerul cuminte
Suflat prin narghileaua parfumului de ceai.
Păstorii de insecte, duc greierii la munte
Prin colbul de lumină pufos ca păpădia
Și-n timp ce dulci miresme plutesc îmbietor,
O frunză de arțar, contemplă veșnicia.
Splendoarea dintre maluri susură aievea
Trecând peste genunchii pietrelor din vad,
Un zbor desculț e bronzul de pe aripi
Al unui cărăbuș, cu sufletul nomad.
Albastră e pădurea foșnind prin alunișuri
Cu fluturi argintii, împovărați de cer
Și păsări cântătoare ce fumegă aiurea
Un recital de triluri, prin temple de eter.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Georgescu din Ipostaze (2017)
Adăugat de Constantin Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre insecte și visare, adresa este: